Cartile Nobel de la Jurnalul National pot fi cumparate online de aici.
Din 25 aprilie 2012, Jurnalul National va lansa o noua colectie de carti : Literatura Nobel.
Va fi prima colectie noua lansata de Jurnalul National in 2012. Pret 13.99 lei
Lista cartilor „Nobel” de la Jurnalul National si data acestora de aparitie :
- „Sase personaje in cautarea unui autor” de Luigi Pirandello – 25 apr 2012
- Fara ideal de Henryk Sienkiewicz – 2 mai 2012
- Aleksandr Soljeniţîn -Iubeste Revolutia – 9 mai 2012
- Pearl S. Buck – “Înger luptător” – 16 mai 2012
- John Galsworthy -“Floarea întunecată” – 23 mai 2012
- Frans Eemil Sillanpaa – ”Silja” 30 mai 2012
- Rudyard Kipling – Se lasă noaptea – 6 iunie 2012
- “Sub gheţar” – Halldor Laxness – 13 iunie 2012
- “Comedianta” – Wladyslaw Reymont – 20 iunie 2012
- “Ospataria la Regina Pedauque” de Anatole France – 27 iunie 2012
- “Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer – 4 iulie 2012
- “Charlotte Lowenskold” – Selma Lagerlof – 11 iulie 2012
- Toate frumusetile lumii de Jaroslav Seifert – 1 august 2012
- O experienta personala de Kenzaburo Oe – 5 septembrie 2012
- Drumul Flandrei de Claude Simon – 12 septembrie 2012
- Colas Breugnon de Romain Rolland – 10 octombrie 2012
- Darul lui Humboldt vol.1 de Saul Bellow – 17 octombrie 2012
- Darul lui Humboldt vol.2 de Saul Bellow – 24 octombrie 2012
- Cele mai frumoase povesti vol.1 de Hermann Hesse – 31 octombrie 2012
- Cele mai frumoase povesti vol.2 de Hermann Hesse – 7 noiembrie 2012
- Gora de Rabindranath Tagore vol.1 -14 noiembrie 2012
- Gora de Rabindranath Tagore vol.2 – 21 noiembrie 2012
- Limba salvata de Elias Canetti – 28 noiembrie 2012
- Mostenirea familie Kurt de Bjornstjerne Bjornson – 5 decembrie 2012
- Casa Buddenbrook vol.1 de Thomas Mann – 12 decembrie 2012
- Casa Buddenbrook vol. 2de Thomas Mann – 19 decembrie 2012
- Pelerinul Kamanita de Karl Gjellerup – 9 ianuarie 2013
- Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea de John Steinbeck – 16 ianuarie 2013
- Per cel norocos vol.1 de Henrik Pontoppidan – 23 ianuarie 2013
- Per cel norocos vol.2 de Henrik Pontoppidan – 30 ianuarie 2013
- Martin cel avid de William Golding – 6 februarie 2013
- Familia lui Pascal Duarte de Camilo Jose Cela – 13 februarie 2013
Aici puteti gasi o lista de carti premiate cu Nobel, ca sa ne facem o idee pana vin informatiile oficiale de la Jurnalul National.

Floarea intunecata, romanul iubirilor i-as spune, este putin autobiografic, intalniti iubirile din tinerete ale scriitorului si cele ale maturitati, daca nu ma insel scriitorul a trait cu sotia varului sau primar, dupa mai multe aventuri care n-au dus la o relatie stabila , spre finalul vieti cei doi s-au casatorit.
@ Stateira
Scriitoarea ,este Pearl Buck ,nu Perl si nu imi place ca vorbesti cam in necunostinta de cauza,ai citit romanele ei?vad ca te exprimi cu „poate cel mai slab roman„,„mi se pare Casa de lut e ceva mai stralucit„„dupa mine scriitoarea e foarte subtire„si „n-as trece-o in randul marilor scriitori de Nobel„;au „trecut-o„ altii in masura sa o faca.Cu „poate„si „mi se pare„,ar trebui sa-ti pastrezi parerile pentru tine daca Academia Suedeza i-a acordat Premiul Nobel si americanii Premiul Pulitzer .
Nu premiile fac scriitorii , cum nici Oscarurile nu fac filmele mai bune.De multe ori este vorba si de politica si anumite reparatii morale facute unei categori sociale sau unui popor.Asfel spus sunt o serie de autori laureati cu Nobel care nu spun mai nimic, ale caror carti, ce a atins anumite probleme delicate sau sensibile au reusit sa inhate Nobelul, fara sa fi avut vreun succes rasunator ulterior.Pot da cateva exemple aleatoriu:Brodski, Milos, Kertesz e.t.c.Personal, nu am citit nici un roman de Pearl Buck, ceea ce nu ma face inferior fata de unul care a citit.Gusturile nu se discuta cand este vorba de carti, filme , muzica sau mai stiu eu ce.Gen „sa iti pastrezi comentariile pentru tine”, mi se pare jignitor , chiar daca nu ma priveste direct.Este un blog de comentarii si cred eu, fiecare poate sa isi spuna parerea fie ca sunt sau nu in asentimentul nostru!
@ lapidarium
nu am spus “sa iti pastrezi comentariile pentru tine”, ai citat gresit,normal,fiecare e liber sa posteze orice comentariu,decent doreste.Eu am spus „,ar trebui sa-ti pastrezi parerile pentru tine„,nu trebuie sa influentezi cititorii .Ce critic este Stateira sa spuna „dupa mine scriitoarea este foarte subtire, n-as trece-o in randul marilor scriitori de Nobel„.Eu am citit toate sau aproape toate cartile ei si mi-au placut foarte mult,deci imi pare rau ca voi,care marturisiti ca nu ati citit nici un roman al ei s-o calificati in acest fel.
@lapidarium
Subscriu in totalitate!
Mai pot adauga la lista autorilor care au luat Nobel-ul pentru literatuara fara a dobandi si notorietate publica in literatura mondiala si alte nume: Herta Muller, Akinwande Oluwole Soyinka (Nigeria), Naguib Mahfouz (Egipt), etc.
Repet, premiile Nobel incepand cu anii 1970 s-au acordat pe criterii prepondernt politice, geo-politice, regionale, sociale si militantiste, fara prea mare legatura cu valoarea literara. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca, desi acorda premii la nivel international, juriul Nobel este format exclusiv din membri ai Academiei Suedeze. Asta explica si de ce exista o inflatie de castigatori Nobel din randul scriitorilor scandinavi, in detrimentul altor autori francezi, englezi, americani, germani, rusi, etc., cu opere literare de valoare universala. Dau un singur exemplu, in 1974, Nobel-ul pentru literatura a fost acordat pentru doi scriitori, ambii din Suedia: Eyvind Johnson si Harry Martinson. Iertata-mi fie ignoranta, dar eu n-am auzit de ei!
Ca sa ne facem o parere cat mai realista despre aceasta distinctie, daca nu ma inseala prea mult memoria si daca informatia asta n-a fost doar o simpla propaganda a regimului comunist, prin anii ’80 unul dintre nominalizatii la premiul Nobel pentru pace era Nicolae Ceausescu…
Revenind la colectia de la JN, ceea ce ma deranjeaza cel mai mult este ca au ales sa editeze operele cele mai putin valoroase ale scriitorilor de Nobel si nu acelea prin care acestia si-au castigat notorietatea in planul literaturii universale.
Si ma mai deranjaza calitatea indoielnica a traducerilor si a corecturii.
Pacat pentru calitatea grafica si tehnica de exceptie in care sunt realizate cartile!
@ Tic
Sunt de acord cu majoritatea afirmatiilor facute de tine in comentariul anterior, dar nu cu toate: ceea ce ma determina sa raspund! Naguib Mahfouz este un scriitor de valoare, mai ales pentru cei care apreciaza si literatura araba. De asemenea, l-am citit pe Eyvind Johnson – a avut un singur titlu tradus la Univers, din cite stiu, pe care l-am citit – iar acest scriitor este absolut exceptional. Chiar merita Nobelul, fara parti-pris-uri. Ceausescu nu a fost nici macar o data nominalizat la Premiile Academiei Suedeze – ar fi vrut aceasta recunoastere, dar nu a indeplinit nici pe departe criteriile extrem de stricte. Repet: singurul roman, care a avut o nominalizare, dar care nu a fost luata in discutie a fost Nichita Stanescu.
Regret enorm intreruperea seriei de literatura romana. Seria Nobel nu face decit sa dubleze inutil seriile altor edituri, si fara o vinzare spectaculoasa. De altfel, nici volumele acestei serii nu se prea vind!
Citeste mai bine comentariu!Eu nu am afirmat ca este o scriitoare slaba!Atata timp cat nu am citit nimic despre ea, nici nu puteam sa imi dau cu parerea.Dar, daca tot o aperi cu inversunare, eu nu as pune-o in randul scriitorilor americani „must be”.Nu o vad figurand langa Faulkner, Poe sau Hemingway.Nici nu sunt un mare iubitor de de literatura nord americana, preferintele mele inclinand catre literatura poloneza si rusa.Respect pentru cei doi buni cunoscatori in ale literaturii, Tic si Altmarius, ce vin in permanenta cu amanunte noi, intr-o polemica decenta si constructiva.Este o reala bucurie sa citesc comentariile lor ( si nu sunt omul care lauda prea usor!).
@ Lapidarium
Multumesc pentru comentariu! Si eu apreciez literatura slava (in special poloneza si rusa, dar si ceha), dar agreez si literatura romana, asa cum imi plac si marii scriitori (dintre care unii chiar au fost premiati cu Nobel – si Hemingway, dar si Malraux…). Sunt excedat de multitudinea comentariilor – de pe acest blog – pentru „colectia de carti romantice” a caror moda (lansata prin anii ’90 o credeam apusa pentru totdeauna), dar, deh, de gustibus non disputandum!
@ altmarius
Mai trebuie sa treaca anii sub pamant pana sa ia Andre Malraux premiul Nobel, „altmarius”. Inainte sa afirmi ceva, ar fi bine sa te documentezi mai bine. Nu o zic in nume de rau. Poate a fost o neatentie din partea ta. Malraux nu a putut sa ia Nobelul datorita faptului ca a fost considerat un scriitor mediocru, bineinteles si din cauza implicarilor sale in polica. Recomand cu caldura „Conditia umana” de Malraux. E o carte deosebita. Acuma deinde si de gusturile fiecaruia.
Intradevar, Jurnalul nu au scos cele mai bune titluri de la acesti autori, dar totusi poate fi un inceput. E de apreciat initiativa lor! Problemele sunt mai multe, pe langa ce titluri se editeaza, sunt traducerile, corectura. E enervanta superficialitatea lor! Daca tot traduc discursul fiecarui autor, de ce oare nu il traduc pe tot? Sincer, la banii la care se vand aceste carti din colectie, ei considera ca mai mult nu se merita sa platim pentru un titlu. Daca vrem carti de o calitate deosebita al unor scritori de Nobel, sa cumparam de la Polirom, Humanitas, RAO. Au scos cele mai bune carti ale acestor scriitori premiati. Aproape intotdeauna pretul pune accentul pe calitate. Cu totii ne dorim traduceri foarte bune, corecturi, si bibliografie detaliata, discurs integral, dar nu cred ca multa lume ar da de exemplu un pret mai mare pe un titlu. Pana la urma, cred ca suntem multumiti si cu ce avem!
@ Onofrei
Recunosc, a fost o scapare pe care o regret: Malraux mi-a placut intotdeauna foarte mult, dar nu a luat premiul Nobel… premiu pe care l-au luat in schimb scriitori fara rezonanta. Nu a fost o insuficienta documentare, pur si simplu am scris fara sa gindesc – mea culpa! Nu am posibilitatea de a sterge aceasta greseala, pe care o regret.
Pe de alta parte: am scris mai devreme ca Jurnalul nu face decit sa dubleze alte editii Nobel ale altor edituri (Polirom, Art, Orizonturi, Aramis, etc) Este o serie inutila, si care, chiar daca are un pret mai bun, nu se vinde. In fine…
O sugestie pentru eventualii editori care citesc aceste notatii ale unor impatimiti ai cartilor: ce-ar fi sa se editeze o serie de carti – eventual in Biblioteca pentru toti – ale scriitorilor care au fost nominalizati la obtinerea unor diverse premii, dar din varii motive nu le-au obtinut? Aici, cred ca recolta ar fi foarte bogata.
silija emotioneaza prin poveste, stilul e putin eliptic, nelesfuit.
am citit aici despre eyvind johnson – da, vreo doua romane sint traduse la noi, vise despre trandafiri si flacari si racoarea tarmurilor, primul este foarte frumos, pe al doilea nu l-am terminat, ceva mai bolovanos.
cartile lui faulkner sint geniale. alte carti geniale: cristos versus arizona de camilo jose cela, bila vrajita de patrick white, toba de tinichea de grass, toate cartile lui saramago, aproape toate cartile lui marquez, aproape toate cartile lui llosa, oameni si soareci de steinbeck. ma refer la cartile laureatilor nobel. si mai sint si altele.
carti proaste ale laureatilor nobel: potopul de clezio, cartile lui naghib mahfuz, onoarea pierduta a katharinei blum si fotografie de grup cu doamna de boll, anestezie locala de grass.
@Lapidarium
Multumesc pentru consideratii, dar nu cred ca le merit. Am citit foarte mult pentru ca mi-a placut, dar destul de amestecat. Spre regretul meu insa, in ultimii 30 de ani, meseria mea n-a avut nicio tangenta cu literatura. De aceea, literatura si istoria sunt pentru mine doar hobby-uri. Din punctul asta de vedere, parerile lui Altmarius sunt mult mai avizate, pentru ca este specialist in domeniul asta.
Daca comentariile mele pe acest blog sunt totusi apreciate, asta ma onoreaza si le multumesc atat celor care mi-au impartasit opiniile cat si celor care au avut pareri contrarii. Din asta mai invat si eu!
@Altmarius
Nu am niciun argument pentru a te contrazice. Asta pentru ca nu l-am citit pe Eyvind Johnson si nici pe Naguib Mahfouz. Este posibil sa fi scris romane bune. Dar mi se pare destul de putin pentru titlul de laureat Nobel. Macar si pentru faptul ca nu au obtinut niciodata o popularitate sau o notorietate internationala. Sunt doar „pour les connaisseurs”! Repet, desi nu i-am citit, greu ma poate convinge cineva ca romanele lor sunt mai valoroase decat Morometii, Delirul sau Cel mai iubit dintre pamanteni ale lui Marin Preda!
Chestia cu Nicolae Ceausescu propus pentru Nobel a fost vehiculata in presa vremii comuniste a anilor „80. De-asta mi-am si exprimat rezervele cu privire la veridicitatea acestui zvon. Dar nu-i nicio problema, oricum onorabila Academie Suedeza i-a oferit premiul Nobel pentru pace lui Yasser Arafat in 1994, adica „aceeasi Marie, cu alta palarie”!
@Altmarius
Sustin ideea editarii operelor scriitorilor doar nominalizati la Nobel sau castigatori ai altor premii de literatura.
Ca sa ne putem face o idee despre ce „recolta” poate fi vorba, insir doar cateva nume: Nikos Kazantzakis, William Thackeray, Aldous Huxley, Lion Feuchtwanger, Maurice Duron, Andre Maurois.
De multa vreme – cel putin 20 de ani – premiile Nobel – mai ales cele pentru pace, dar si pentru literatura – nu reflecta valoarea, ci sunt politizate. Au fost politizate si mai inainte (vezi Soljenitin, a carui valoare literara este discutabila, in comparatie, de pilda, cu Tolstoi, care a refuzat acest premiu, sau chiar cu Solohov, care l-a primit… Din punctul meu de vedere, nu valoarea a fost cea care a determinat acordarea premiilor Nobel (cel putin in domeniul literaturii), ci niste criterii absconse
Arhipelegul Gulag a lui Soljenitin este cutremurator , incitant, viu- o adevarata incursiune in lumea comunista de dupa 1917.Despre calitatea artistica, nu m-as putea pronunta, poate si datorita multitudinii de personaje si documente ce se regasec in paginile romanului, ceea ce il face greoi de citit.Romanele lui Soljenitin sunt mai degraba rodul unor experiente personale, invartindu-se in acelasi univers concentrationar si nu unor fictiuni.As citi oricand cu placere inca odata Arhipeleagul decat, spre exemplu, Pearl Buck.
@ lapidarium
Ai citi cu placere Arhipelagul decat Pearl Buck.Pe care ai citit-o?Iarta-ma,nu am retinut daca ai citit ceva de ea,cineva a zis mai sus de gustibus non disputandum,deci,asta e parerea ta,a mea este ca nu as putea sa citesc ceva atat de cutremurator cum spui ca e Arhipelegul Gulag a lui Soljenitin ,dar incitant si viu este si tot ce a scris Pearl Buck.Este parerea mea.
Nu se pot compara in nici un caz Pearl Buck cu Aleksandr Soljenitin, chiar daca amindoi sunt premianti Nobel. Am citit Arhipelagul Gulag si recunosc ca este cutremurator, incitant – dar, parerea mea ca tine strict de domeniul istoriei, si nu de cel al literaturii. Am mai citit de Soljenitin si „Boul si vitelul”. Acelasi stil greoi, strict documentar, care celor care vor sa se informeze asupra comunismului le ofera un material excelent. Recunosc, Pearl Buck nu am citit, desi detin citeva titluri in biblioteca proprie. Inca o data, premiile Nobel nu tin cont de aprobarea publica (asa i-as fi premiat si pe Malraux, si pe Maurois, mai ales pe Aldous Huxley sau pe Feuchtwanger.
@ Nusica
Draga Nausica, eu tastez in doua minute 50 de cuvinte si de regula nu ma uit pe ce scriu altfel as fi corectat greselile ce-mi vin din prea mare graba, eu intre timp trebuie sa citesc in engleza [uneori si-nspaniola] ce au tradus cei de la Oxford, mai nou, de pe tablitele de lut sumeriene, mai precis despre Enki si iubirile sale, sa stii sunt lucruri foarte interesante, „nusica”, care mai bine ti-ai spune „NAUSICA”, despre cum se facea dragoste acum 3200 de ani si crede-ma, perversitatea de acum, atunci era poezie. Am citit ce-a scris PEARL BOCK, pt ca-n perioada cand a luat Nobelul, bigotismul a cunoscut maximul de inflorire, ea fiind fiica de pastor cu imaginatie limitata, slab scriitor. Eu Nusica doresc sa nu-mi mai iau de pe net romanele celebre ale lui Mary Renault despre Alexandru cel Mare, ale lui Shan Sa si Annabel Lyon tot despre Alexandru cel Mare, vreau sa se publice pt prima data-n Romania, poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” si Enlil si Ninlil, daca se poate si cele canaanite despre Baal si Anath, aceste-a sunt mult mai interesante decat tot ce s-a publicat pana acum la colectia Nobel, multe carti foarte bune si interesante ce-au aparut in ultimi ani in SUA si Canada, au fost publicate de toate tarile care ne inconjoara numai de Romania, nu!!
Eu ador sa citesc, o fac de la 5 ani, atunci au fost povestile, la 9 ani eram inebunita dupa romanele cuprinse-n COMEDIA UMANA a lui Balzac, in special cele care faceau parte din”Scene din viata pariziana”, acum ce sa-ti spun, ca de Pearl a ta am trecut cu mult dezgust pt ca am avut impresia ca am in fata un”Martor a lui Yehova”, lectura romanelor sale n-a fost o placere si recunosc am sarit cate doua pagini, dar sincer n-am pierdut nimic. Citeste draga ce vrei, gusturile nu se discuta, dar nu incerca sa-mi vinzi marfa iehovistilor, n-am nimic cu ei, dar bigotismul unora ma irita.
@ Stateira
Nici nu prea stiu ce si daca trebuie sa raspund ceva;poate,am nimerit pe un blog ,prea elevat,pentru mine;felicitari pentru cultura si pregatirea ta ,ma bucur ca ai citit „PEARL BOCK„ ;cu siguranta Enki si iubirile sale sunt cu mult mai interesante,desi ma cam sperie perversitatea despre care vorbesti.Si nu imi zic Nausica ,cu toate ca ,exista si pentru mine un Ulise,dar ma bucur ca ai spus asta,nici nu ma gandisem.Sunt convinsa ca vrei sa se publice romanele lui Mary Renault , ale lui Shan Sa si Annabel si poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” si Enlil si Ninlil,dar,ma intreb,cata lume ar avea pregatirea necesara sa lectureze asa ceva,sau,ar trebui,poate,sa se editeze un tiraj doar pour les connaisseurs.
Oricum,observ,ati ridicat stacheta atat de sus,incat,putini mai indraznesc sa intre si sa comenteze ceva,uita-te la inceputul comentariilor.e bine?e rau?
@ Stateira
Pearl Buck nu este a mea,dar,daca citeai la 9 ani Balzac…am inteles,ma scuzi,succes la poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” ,dupa care esti „inebunita „.:)
@ Stateira
Nici eu nu sunt fan Pearl Buck, dar cred ca exagerezi un pic.
Dupa parerea mea, scrierile antice, sumeriene, babiloniene, mayase, incase sau ce-or mai fi ele, nu se pot incadra in zona literaturii. Poate doar cu cateva exceptii, de ex. Iliada si Odiseea lui Homer, aceste scrieri sunt mai degraba studiate de catre istorici si nu de catre critici literari. Asta pentru ca au o valoare deosebita din punct de vedre istoric si ajuta enorm la descoperirea culturii, a vietii sociale, politice, economice, religioase a unor civilizatii de mult apuse.
Subiectul este deosebit de interesant si te invidiez sincer ca ai ocazia sa cercetezi aceste lucruri. Cred ca aceste scrieri ar trebui publicate si in Romania, in reviste si publicatii de specialitate, dar nu prea au ce cauta intr-o colectie de literatura. Altfel, ar trebui sa se publice in colectia asta si Manuscrisele de la Marea Moarta, si Tablitele de aur dacice de la Sinaia, si textele mayase, si Profetiile lui Nostradamus, si Evangheliile apocrife, si Capitalul lui Marx, si Mein Kampf a lui Hitler, si teza de doctorat a lui Einstein!
Nu orice text scris este literatura in adevaratul sens al cuvantului. Pentru ca altfel ar trebui sa includem aici si Cartea de Bucate de Sanda Marin, Mersul Trenurilor sau Cartea de Telefon!
Sa revenim totusi cu picioarele pe pamant: vorbim aici despre colectii de carti pe care iubitorii de literatura doresc sa le detina in bibliotecile lor, si nu despre scrieri care fac obiectul cercetarii unor specialisti din diverse domenii.
Multumesc,Tic,ai spus exact ceea ce eu nu m-am priceput si absolut la obiect,un lucru bun(ca sa vezi ca din toate ai ceva de invatat)a fost ca am aflat cine a fost Stateira si cu aceasta ocazie am citit si despre Alexandru Macedon .:))
7. Rudyard Kipling – Se lasă noaptea – 6 iunie 2012
@ Tic
Aici s-a deschis un subiect extrem de delicat, si care multa vreme nu-si va afla o rezolvare convenabila tuturor partilor. Ce facem cu literatura antichitatii? Este literatura sau este document? Conceptul de arta pentru arta este relativ recent , si este extrem de greu de stabilit daca opera lui Homer poate fi incadrata in literatura sau in document… Nemaivorbind de Geografia lui Strabon sau Istoria romana a lui Titus Livius, care au certe valente literare. De aceea am insistat tot timpul pe deschiderea in Biblioteca pentru toti a unei serii de Cultura generala, mult mai utila din toate punctele de vedere unei noi serii Nobel.
Exitura Art a scos intr-o perioada o serie de titluri premiate cu Goncourt, Cervantes, Pulitzer, Goethe, dar si Nobel. Nu stiu daca au mai aparut carti in aceasta serie, dar mi se pare ca era mult mai utila decit seria Nobel de la JN>
Voi ce parere aveti despre noua colectie Nobel ? Se merita cumparata comparativ cu Biblioteca pentru toti?
@ Altmarius
Ai in totalitate dreptate. Si eu as fi preferat o colectie de cultura generala de genul celei pe care o sugerezi tu, in locul acestei serii de Nobel de la JN. Mai ales ca m-au dezamagit atat autorii cat si titlurile alese spre editare pana acum.
In comentariul meu am incercat doar sa simplific un pic lucrurile. Este incontestabil faptul ca literatura n-a aparut dintr-o data, brusc; aceasta isi trage seva din cele mai timpurii inscriptii preistorice descoperite in pesterile de pe intreaga planeta. Deci se poate pune problema daca operele lui Homer, Strabon, Titus Livius, reprezinta literatura sau nu, in aceeasi masura in care Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche (de pe la 1600), poate fi considerat o scriere literara sau un document istoric (acum 35 de ani mi-a fost predata la orele de Literatura Romana!).
Daca vreti, este aceeasi dilema ca si in domeniul picturii (picturile rupestre versus Rubens, Michelangelo, Van Gogh, Leonardo da Vinci, Rembrandt), sau in domeniul dramatic (Sofocle, Eschil si Euripde versus Shakespeare).
Eu am avut o pasiune imensa pentru istorie, mai ales pentru istoria antica; am citit multe carti in domeniul asta si, mai ales, mi-am colectionat cateva zeci de CD-uri cu filme documentare produse de Discovery sau BBC pe tema asta. Nimic nu mi se pare mai incitant decat sa citesc sau sa vizionez materiale despre antichitate, arheologie, arta, istorie, stiinta sau tehnica. Probabil ca mostenesc ceva din partea mamei mele, care a profesat ca si inginer geolog, dar care a fost deopotriva pasionata de istorie, arheologie, speologie, arta si literatura.
Dar sa revenim la oile noastre.
Postam aici, totusi, pe un blog de literatura dedicat unor colectii de carte editate de catre niste trusturi media, adica de niste publicatii ne care ofera inserturi de carte pe langa ziarele cotidiene.
Ar fi absurd sa le cerem sa publice traduceri ale tablitelor de lut antice sumeriene in conditiile in care sunt sute de cercetatori si traducatori in lume care lucreaza de vreo 30 de ani la asta fara sa-si fi terminat inca treaba! Mai ales cand toti ne plangem ca traducerile banale din Paul Feval sau Galsworthy sunt facute varza!
Despre asta vorbim acum, restul, poate altadata!
@Raluca Dancu
NU!!!
@tic
Dar de ce, nu e mai buna ca Biblioteca pentru toti?
@Raluca Dancu
Sa-mi explic oarecum optiunea:
Daca poate fi de inteles de ce cei de la JN au editat pana acum in aceasta colectie operele secundare ale unor premianti Nobel (Kipling, Galsworthy, Sienkiewicz), sub motivul ca in alte colectii (vezi cele de la Adevarul), au fost deja publicate operele esentiale ale acestora, nu au insa nicio scuza pentru ca n-au inceput colectia „in forta”, cu super scriitori de care cei de la Adevarul nu „s-au atins” inca: Ernest Hemingway, Romain Rolland, Anatole France, George Bernard Shaw, Thomas Mann, Sinclair Lewis, Eugene O’Neill, Hermann Hesse, Andre Gide, William Faulkner, Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Mihail Solohov, Samuel Beckett, William Golding, T. S. Eliot, etc.
Adica, desi existau atatea alte optiuni pentru a demara aceasta colectie, cei de la JN au ales sa inceapa sa publice romanele „second sau third hand” ale unor scriitori ale caror cele mai reprezentative opere au fost deja publicate in colectiile ziarului concurent Adevarul!
Pacat de calitatea tehnica de exceptie in care sunt editate cartile din colectia Nobel a JN, dar din punct de vedere al continutului editorial nu se compara cu cele din colectia de literatura romaneasca BPT! Seamana prea mult a umplutura!
La asta as adauga precaritatea absoluta a aparatului critic al tuturor cartilor tiparite in aceasta serie!
@ Raluca Dancu
Te rog – si nu e prima data cind fac asta – fii atenta la ce ti se raspunde. Tic este avizat in domeniu, si ti-a explicat foarte clar de ce colectia Nobel de la JN poate fi considerata o colectie slaba. In nici un caz, nu se poate compara cu seia de literatura romana, intrucit e ca si cum ai compara merele cu tractoarele si ai vea ca din comparatia asta sa iasa ceva valid (scuzati vavonia!)
Imi permit sa mai fac o remarca:
Strategia de promovare a noii colectii de la JN, literatuara Nobel, a fost de la inceput falimentara.
Sa ma explic: marele succes pe care l-a inregistrat colectia verde de la Adevarul (100 de carti pe care trebuie sa le ai in biblioteca), s-a bazat pe o chestie simpla; la lansarea colectiei, acum patru ani, a fost data publicitatii lista cu primele 25 de titluri care urmau sa fie tiparite. Acum, chiar daca vreo zece dintre ele nu reprezentau cine stie ce capodopere literare, restul de 15 erau totusi romane cu priza la publicul larg, si asta a fost motivul pentru care oamenii s-au batut la coada pe la chioscurile de ziare, la 5 dimineata, pentru a le cumpara pe toate. Si in noua colectie (101 carti…), tot asa, stim macar urmatoarele 3-4 titluri care urmeaza sa apara.
In schimb, JN procedeaza cum e mai rau, nu anunta urmatorul titlu decat de la o saptamana la alta. Iar asta face ca interesul potentialilor cumparatori sa sa scada dramatic.
Mai ales atunci cand este vorba despre o colectie de scriitori laureati cu premiul Nobel. Asta pentru ca foarte multi iubitori de literatura stiu ce inseamna acest premiu. Adica, pot fi vreo 30-40 de scriitori scandinavi, africani, asiatici, din America Latina, etc., pentru care, desi nu le contesta nimeni valoarea, sunt totusi putini cei care isi permit si tin cu tot-dinadinsul sa plateasca 14 lei pe volum pentru a-i avea in biblioteca. Deci, de ce sa ma inham eu la o asemenea colectie, daca risc sa ma aleg doar cu operele cele mai nesemnicative ale marilor scriitori si cu o multime de romane finlandeze, suedeze, daneze, norvegiene, islandeze, ghaneze, egiptene, japoneze, chinezesti, etc.?
Dupa parerea mea, au facut o mare greseala. Spre exemplu, daca eu as fi fost in locul omului de la programe colectii carti de la JN, anuntam prin publicitate la TV, in presa scrisa si on-line, lansarea colectiei „Literatura Nobel” de la JN cu urmatoarele titluri: „Pentru cine bat clopotele”, „Adio arme!”, „Batranul si marea” de Ernest Hemingway, „Strada Mare” si „Babbitt” de Sinclair Lewis, „Lungul drum al zilei catre noapte” si „Luna dezmostenitilor” de Eugene O’Neill si inca vreo doua titluri de Jean-Paul Sartre, si asiguram succesul colectiei pe o perioada de cel putin un an de zile. Ar fi dat lovitura pe piata si nu cred ca i-ar fi costat mai mult decat au platit pentru titlurile scoase pana acum! Pentru cartile astea, ar fi fost din nou coada la chioscuri de la 5 dimineata!
Din pacate, ramanem la mana unor directori de programe de la trusturile de presa care incearca sa ne abureasca cu tot felul de umpluturi ieftine.
Trag un semnal de alarma catre JN:
– Daca nu-si promoveaza colectia prin publicarea in avans a macar 20 de titluri ce urmeaza a fi editate, atunci rezultaul va fi un esec total in planul vanzarilor;
– Daca eu personal, voi ajunge sa renunt la achizitionarea cartilor acestei colectii, atunci sunt convins ca numarul de cumpartori nu va depasi cateva zeci.
As mai adauga „Donul linistit” al lui Solohov, care inseamna 4 volume. In rest? Nimic deosebit. JN ar face bine sa revina la colectia care l-a consacrat: Biblioteca pentru toti romanii (asta insemnind colectia de literatura romana)
Tic, Sunt ca de obicei integral de acord cu tine. Nu pot fi de acord cu Dancu Raluca, fiindca pune doua mere – din care unul stricat – in aceeasi sacosa.
Toate cartile se vind pe un principiu imbatabil: al cererii si al ofertei. daca nu exista cerere, nu va exista nici oferta. Chioscurile de ziare (cel putin acelea din Tirgu Mures, pe care le cunosc) au ajuns sa nu mai ceara decit 1 exemplar, maximum 2, din aceasta serie; in timp ce seria de literatura romaneasca vindea la fiecare chiosc 5-6 exemplare, iar multe titluri nu mai pot fi gasite nicaieri. Este adevarat ca a scazut cererea si datorita puterii reduse de cumparare, dar cert: seria Nobel este un esec!
Eu cred că este binevenită această colecţie pentru cei ce nu îşi permit să dea prea mulţi bani pe cărţi, întrucât seriile asemănătoare publicate de alte edituri au preţuri destul de mari. Poate că nu are acelaşi succes ca seria anterioară, dedicată literaturii române, dar nici nu merită să fie aspru criticată. Eu cred că este mai valoroasă decât alte colecţii de cărţi ce apar în acest moment pe piaţă împreună cu ziare sau reviste. Şi pe la chioşcuri mai găseşti cel mult din săptămâna anterioară, cel puţin în zonele prin care circul eu şi au stocuri destul de mari. În Bucureşti, cel puţin. Nu ştiu cum stau lucrurile în ţară.
@andreea toma
Nu am criticat aspru colectia Nobel, ci doar mi-am exprimat niste „pareri critice”!
Ideea colectiei este excelenta, ceea ce reprosez eu este selectia slabuta de titluri si autori de pana acum si politica deficitara de marketing a celor de la JN.
Problema este ca, un potential colectionar, habar n-are in momentul de fata cum va arata in final aceasta colectie in biblioteca lui. Adica, dupa 100 de volume, s-ar putea sa devina detinatorul a 80 de romane ale scriitorilor scandinavi, africani sau asiatici. Acuma, unii pot spune: „are Nobel, asta e tematica colectiei, atunci merge, nu-i nicio problema!”. Altii, cei mai multi dupa parerea mea, vor avea alta reactie: „Nobel-ul ca Nobel-ul, dar nu mi-au editat autorii cei mai reprezentativi, care au opere ce si-au dovedit valoarea pe plan international si care se studiaza la orice curs de literatura universala de la oricare facultate de filologie a oricarei universitati din lume!”. Ori asta face ca numarul celor interesati de achizitionarea acestei colectii sa se reduca simtitor.
O solutie pentru a „drege busuiocul” ar fi ca cei de la JN sa faca publica lista urmatoarelor 25-30 de titluri. Daca omul vede ca printre ele se regasesc si autorii pe care-i asteapta, atunci se va inhama sa cumpere toate cartile colectiei. In lipsa acestor informatii, eu spre exemplu, am ales sa cumpar selectiv, doar ce-mi place. Dar, din pacate, nu mai poate fi vorba despre o colectie noua in biblioteca mea, ci doar, cel mult, de o selectie de carti dintr-o colectie!
Consider ca daca as fi fost interesat in mod deosebit de un roman al unui scriitor suedez sau nigerian, puteam sa cumpar cartea punctual, chiar daca ma costa ceva mai mult, fara sa ma oblig sa cumpar cartile a inca 10 suedezi si a inca 10 nigerieni, doar pentru ca au fost toti premiati cu Nobel!
Din pacate pierdem toti: si noi cititorii, care eram dispusi sa cumparam carti, si JN, care inregistreaza vanzari extrem de slabe!
@ Andreea Toma
Spune-mi, Andreea, ce preferi? sa dai 40-45 lei pe un titlu de Hemingway (sa zicem de la Polirom), sau sa dai aceiasi bani pe 3 titluri mai putin cunoscute (sau chiar de loc cunoscute), ale unor scriitori nigerieni, asiatici sau mai stiu ce, doar fiindca fac parte din asa-zisa colectie Nobel? Repet: imi pare rau, dar aceasta colectie este un esec total! In conceptie, si in realizare.
Problema este simpla, desi cei de la JN nu o inteleg nici macar acum:
„Da-mi d-le un titlu de Hemingway, si eu iti cumpar inca doua titluri ale unui chinez si ale unui nigerian premiati cu Nobel”.
„Da-mi d-le un titlu de Eugene O’Neil, Jean-Paul Sartre, Sinclair Lewis, Solohov, George Bernard Shaw, Hermann Hesse, Andre Gide, William Faulkner, si eu iti cumpar inca cinci volume ale unor premianti Nobel suedezi, finlandezi, danezi, japonezi, coreeni, etc.
Ceea ce nu vor sa inteleaga cei de la JN, este faptul ca publicul este dispus sa cumpere carti, asta in ciuda crizei economice actuale. Dar trebuie sa faca si ei un minim de efort pentru a veni in intampinarea preferintelor acestora.
Rigiditatea si lipsa de realism economic si de business de care dau dovada cei de la JN, dovedeste faptul ca au angajati incompetenti in posturi de decizie. Daca ar fi fost compania mea, erau concediati inca de acum cateva saptamani!
Tot ceea ce am sugerat aici era foarte simplu de realizat; nu ar fi presupus nicio cheltuiala suplimentara, nici macar cu taxele pentru drepturi de autor! Este vorba strict de incompetenta si dezinteres pentru bunul mers al business-ului companiei!
Mai adaug inca ceva: Decizia de a abandona editarea colectiei de literatura romaneasca BPT se datoreaza tot unui directoras incompetent de la JN. Asta pentru ca, de bine de rau, era o colectie care se vindea binisor. Dar daca esti absolvent de Spiru Haret, altfel se vad lucrurile!
Unii au opinii cam drastice in privinta acestei colectii, desi e de-abia la inceput. In pofida acestui lucru, titlurile aparute pana acum stau sub condeiul unor scriitori care merita cititi.Faptul ca vreti nume sonore precum Hemingway e de inteles, intr-o astfel de colectie este obligatoriu editarea lui cat si a celorlalti autori pe care i-ati precizat; insa ”Literatura Nobel” este la inceput, vor aparea si titlurile pe care le vreti asta e sigur. Esentialmente actiunea de a renunta la versiunea cu carti romanesti a colectiei este intr-adevar poate prost gandita,dar probabil au luat aceasta decizie din cauza vanzarilor ( o colectie de carti Nobel suna mult mai bine decat una de carti romanesti, de aici poate si o sporire a vanzarilor). In orice caz, eu ma declar multumit, citesc cam tot ce prind iar aceasta colectie este bine venita.
@Roetlichsberg
Intr-o tara normala, cu o piata de carte dezvoltata, cred ca tot ce ai spus era logic. Dar sa abandonezi o colectie de literatura romana (cind si asa nu prea se tipareste literatura romana, cei de la Erc Press au renuntat de mult la Biblioteca de acasa) si sa propui in loc acleasi carti pe care le mai publica alte 7-8 edituri din tara, este chiar o prostie! Nu ma mingiie faptul ca si aceasta colectie e coordonata tot de Ana Maria Vulpescu – este greseala atit a ei, cit si a lui Tuca. Nici mai tirziu, colectia nu va fi mai buna – ea s-a nascut cu mari deficiente.
@tic M-am referit la discuţie în general. Mă bucur totuşi că spusele mele nu au fost primite ca un atac. Şi eu regret seria de literatură română, care cred că se vindea bine şi mai erau destule cărţi interesante. Dar decât nimic, e bine că apare şi colecţia aceasta. Sunt puţin subiectivă, pentru că eu nu cumpăr decât titlurile ce mă interesează.
@altmarius Bineînţeles că prefer o carte de Hemingway decât una de care nu am auzit niciodată, dar de multe ori dau şanse şi necunoscutelor, după o documentare prealabilă. Încerc să găsesc recenzii ca să-mi fac o idee.Evident că ar fi necesară o prezentare a titlurilor ce vor urma, dar cel puţin până acum au avut autori buni. Uneori, e frumoasă şi aşteptarea surprizei următorului titlu, care poate fi plăcută sau puţin dezamagitoare.
@roethlisberger
Comentariile mele au fost poate cam prea drastice, dar nimic din continutul lor nu este lipsit de logica. Intradevar, o colectie de carti de literatura Nobel ar fi putut suna mai bine decat una de literatura romaneasca, numai ca ceea ce s-a editat pana acuma pare doar o gluma nereusita. Cel putin eu imi imaginam o cu totul alta fata a acestei colectii. Poate ca se vor edita si titlurile pe care le asteptam cu totii, dar startul a fost ratat!
Si eu citesc cam tot ce-mi pica in mana, si este bine ca se-ntampla asta, dar aici nu vorbim doar despre „niste carti”, vorbim despre o colectie! Deci pretentiile si asteptarile sunt cu totul altele!
Ce carte a aparut azi?
nr. 8 (13 iunie): „Sub gheţar” – Halldor Laxness
Cartea de saptamana trecuta,Frans Eemil Sillanpaa-Silja a fost legata gresit;32 de pagini dublate si bineinteles 32 pagini: 65-96 dublate si 97-129 lipsa .Toate cartile vandute sunt la fel?
@Relu exemplarul meu nu prezinta acel defect.
7. Rudyard Kipling – Se lasă noaptea – 6 iunie 2012
8. Halldor Laxness – Sub gheţar – 13 iunie 2012
9. ?
Sub ghetar de scriitorul islandez Halldor Laxness (premiul Nobel in 1955) este un roman destul de bun. Se intalnesc elemente specifice de mitologie si saga nordica, cu aspecte ale dogmelor crestine de la inceputurile societatii moderne provinciale islandeze si imbina fantasticul cu aventura, umorul cu subtilul. Personajul principal este un om al bisericii, actiunea are la baza conflictele dintre normele religioase, miturile si ritualurile nordice stravechi si mentalitatile noi incipiente care incep sa caracterizeze societatea moderna.
Eu am citit romanul asta acum vreo patru ani si nu pot spune ca mi-a displacut.
A mai fost publicat la noi in 2006, la Editura Niculescu, cu traducere de Crenguta Napristoc.
Are 240 de pagini si poate fi cumparat acum la pretul de 9,16 lei.
nr. 9 (20 iunie): „Comedianta” – Wladyslaw Reymont
Va rog cautati pe net poemul lui „Enki si Ninhursag” sau cel a lui „Enlil si Ninlil”, nu pomenesc de „epopeea lui Ghilgames”pe care cei care au avut ca materie-n liceu”literatura universala” au studiat-o, sunt sublime si credeti-ma, nu exista-n literatura universala din toate timpurile, versuri mai pline de erotism, care insa sa nu para deloc vulgare. Este adevarat am o feblete pt literatura antica greaca[ pt cea sumeriana doar de 2 luni, de cand am descoperit pe net traducerile la cele 2 poeme de mai sus] plus Nikos Kazantakis, precum si fata de romanele istorice. Acum revenind la Halldor Laxness, pe numele lui adevarat Halldor Kiljian, daca nu ma insel, romanul „Sub ghetar” care face parte probabil din primul sau ciclu de romane[are3 cicluri], este intr-adevar nesemnifivativ pt literatura universala, dar scriitorul imi place, sunt inca incantata de romanul sau istoric „Clopotul din Islanda”, am fost atrasa de personajul Arnas Magneus [nu este chiar eroul principal demn de urmat ], unul din personajele mele favorite, poate si pt felul in care gandea, el spune pe undeva :”… sa-ti ajuti aproapele este o invatatura buna, dar cand viata iti este amenintata, ramane doar un lucru in fiinta, cum sa te ajuti pe tine insuti”. Scriitorul este islandez si-a fost un scriitor de stanga, cu toate acestea desi a fost calauzit de principiu”clasa muncitoare merge-n paradis”, in romanele sale ramane un realist, nu-n militant. „Sub ghetar” in mod sigur nu-i un roman extraordinar, dar pt cei care vor sa cunoasca cum scrie un scriitor islandez, merge, eu l-am doar rasfoit si-am renuntat sa-l citesc momentan. Ma chinui de ceva timp sa citesc romanul „Alexandru si Alestria”, 2 capitole de pe un site-spaniol, alte 2 de pe unul portughez, cele mai multe de pe unul englez, care face reclama la roman, este un dezastru, trebuie sa astept saptamani pana mai apare cate un capitol pe undeva, cu ROMANUL „ZIDUL” a lui Dinah Silveira Quiroz a fost mai usor, l-am gasit in intregime. Apropo poate nu stiati pana-n 2000 se publica romane ale scriitorilor care luau Nobelul, la o luna dupa ce scriitorul lua premiul, imi placea, acum nu mai este asa, nu neg ca timisoreanca noastra Herta Muller, pe care o cunoaste toata Timisoara, pt ca inainte de 1985, a fost profesoara si era una din cele mai bune, invata-i germana cu ea mai usor [mie nu mi-a fost profesoara, dar am cunostinte carora le-a fost profesoara], a fost publicata si dupa decernarea premiului Nobel si inainte, acum nu mai este asa. Marius Tuca cel care promoveaza aceste colectii JN, a facut o treaba buna in ce priveste literatura romana, desi va spun sincer a omis romanele Sandei Movila[-sotia lui Felix Aderca], care sunt extraordinare, eu spun mai bune decat a Celiei Serghi, cu care a fost contemporana, nu inteleg de ce n-a facut aceasi munca buna si cu aceasta colectie, eu as fi pus in fata romanele reprezentative ale scriitorilor, nu cele periferice. Dar cine stie, poate la Thomas Mann se gandeste sa publice „Alesul”, iar aceasta opera periferica a scriitorului va fi pe placul publicului, nu-i de ici de colo sa citesti o carte in care eroina principala se iubeste cu fratele ei, face un copil cu acesta, il abandoneaza, apoi ironia sorti dupa mai mult timp intalnind barbatul visurilor se casatoreste, devinind fara sa stie sotia propriului ei fiu, scriu asta pt ca nu mai inteleg modul in care se aleg pt publicare romanele acestor scriitori, care sunt motivele? Pt ca aici nu este vorba nici de succesul la public al carti, nici de valoarea ei. Pe vremuri cumparam carti in functie de valoare scriitorului, pe care o doream universala, indiferent daca romanul sau era bun sau mediocru, numele conta, astazi te mai si uiti la ce cumperi.
Pt Tic, referitor la valoarea scriitorilor publicati. Ai dreptate-n tot ce-ai scris!!! De exemplu scriitoarea Mary Renault, a carei carti despre antichitatea greaca, dar mai ales asupra vieti lui Alexandru cel Mare, ce sunt obiect de studiu in toate marile universitati din Sua, Franta…etc, pt ca are curajul sa abordeze teme tabu despre societatea antica, desigur sunt in totala opozitie cu ce-a gandit ea despre Alexandru cel Mare, nu este publicata-n Romania si nici n-a fost vreodata, desi TOATE TARILE DIN JURUL NOSTRU AU PUBLICAT-O, INCLUSIV IN UZBEKISTAN. Nu are premiul Nobel pt literatura, dar romanele sale :”Baiatul persan”, „Jocuri funerare” etc au fost publicate mi se pare din 1955 in aproape toate limbile pamantului, este un fel de Alexandre Dumas al timpurilor noastra[ ma refer la cat de populara este in exterior], o buna parte din populatia terei cred cele spuse de ea despre Alexandru cel Mare, nu ce spun istorici, nu inteleg de ce la noi n-a fost publicata macar o carte de a ei si periferica. Spun ca ma ofenseaza cartile ei, pt ca eu nu cred ca Alexandru cel Mare a iubit exclusiv barbati, eu cred ca a fost bisexual, dar datorita ei toata lumea il face pe Alexandru cel Mare -homosexual, acesta sa fie motivul pt care nu este publicata-n Romania?
jurnalul promitea si continuarea colectiei „carte de buzunar”care sincer a avut un start destul de ok.pacat probabil au renuntat la colectie
Draga Nusica[Nausica], nu exista nimic pervers in versurile acelea sumeriene, nici in cartile pe care doresc sa citesc, adevarul este ca noi nu am avut acces la cartile multor scriitori importanti, care sunt obiect de studiu in universitatile lumi, n-am avut si nici nu vom avea. Domni de la ICR, au dat voie sa se publice doar ce le-a placut lor, desi Horia Patapievici, NU NEG ESTE CEEA CE TU CANDESTI DESPRE „PERVERS”. eu sunt o pasionata de lectura, am citit de mica, partea proasta este ca mi-am format o parere despre cartile pe care le-am citit de multe ori contrara exegezei facute la ele, citind studiile literare pe care le-am citit despre un roman, de exemplu cele ale lui George Calinescu despre Ana Karenina [nu mai tin minte cu cati „n” se scrie] m-au facut sa vad in eroina principala:”Anna” cea mai mediocra femeie pe care a dat-o lit univ., insa ea este o Julita a mijlocului de sec xlx
Am facut mai multe greseli de exprimare, iar am fost cu ochi dupa altceva
@Stateira
Gusturile cititorilor in materie de opere literare sunt extrem de diverse si cu greu pot fi judecate sau criticate. Ele reflecta de multe ori un amalgam de conjuncturi, de realitati, simturi si perceptii; de la mediul social in care fiecare a evoluat, pana la educatie, instruire, nivel de trai, sensibilitate interioara, trairi si emotii, raportul dintre idealism si realism, morala, viziuni proprii despre viata si aspiratii si, nu in ultimul rand, perioada existentiala la care se raporteaza fiecare.
Toate aceste criterii se pot aplica si autorilor; spre exemplu, eu sunt convins ca daca Eminescu ne-ar fi fost contemporan in 2012 si ar fi avut acum la dispozitie calculatorul si internetul, nu numai ca n-ar fi devenit niciodata un geniu al poeziei romanesti, dar nici n-ar fi fost in stare sa scrie macar una dintre poeziile sale asa cum le cunoastem noi acum! Cred ca ar fi fost si acum, ca si atunci, un rebel neinteles al societatii in care traieste, dar fara ca talentul sau sa mai genereze productii literare la care sa ne pierdem rasuflarea atunci cand le citim!
Din pacate, trebuie sa recunoastem ca progresul tehnologic ucide cultura; asta este motivul pentru care pasionatii de arta sunt nevoiti sa ramana raportati definitiv la operele autorilor secolelor XIX-XX. Si este valabil nu numai pentru literatura, dar si pentru muzica, pictura, sculptura. Este trist ca melomanii se delecteaza inca cu Beethoven, Schubert, Mozart, Brahms, Vivaldi, Ceaikovski, fara a avea si alte alternative actuale. Este trist ca bataia cea mai mare se duce inca pe picturile lui Rembrandt, Rubens, Michelangelo, Renoir, Van Gogh, Grigorescu, Rafael, Picasso, Goya. Este trist ca inca ne dorim Hemingway, Dickens, Galsworthy, Shakespeare, Dumas, Twain, Agatha Christie, Marin Preda, Rebreanu, Dostoievski, Tolstoi sau Sienkiewicz. Asta desi au trecut peste 100 de ani de cand au fost create operele lor!
Daca stam sa analizam obiectiv, cele mai mari succese de public in domeniul literar din ultimii 20 de ani au fost romanele scrise de Sandra Brown, J.R.R. Tolkien (Stapanul inelelor), George R.R. Martin (Urzeala tronurilor), Dan Brown (Codul lui DaVinci), J.K. Rowling (Harry Potter), si inca cativa alti autori. Marturisesc ca le-am cumparat si le-am citit cu placere, dar parca tot „mai tare” e un Hemingway!
Acum, eu ma pot considera un privilegiat, in sensul ca inca din adolescenta am citit mult, beneficiind si de biblioteca extrem de bogata a parintilor. Practic, luam la citit cartile din biblioteca la rand, nu conta autorul sau titlul. Pe cand aveam 16-17 ani (adica acum vreo 35 de ani), citeam tot ce-mi cadea in mana. Toate cartile mi se pareau interesante, din toate ramaneam cu cate ceva, indiferent ca era Calistrat Hogas, Dumas, Twain, Dickens, Eminescu, Rebreanu, Tolstoi, Agatha Christie, Sadoveanu, Caragiale, Mircea Eliade sau chiar Mihai Beniuc. Ajunsesem sa citesc chiar si Metafizica lui Nae Ionescu!
Daca toate lucrarile pe care le citeam imi lasau urme de reflectii si meditatii interioare, unele dintre ele mi se lipeau pur si simplu de suflet. Mai mult, la varsta aia habar n-aveam cine erau Hemingway, Dickens, Sienkiewicz, Galsworthy sau Kazantzakis! Habar n-aveam ca sunt celebri, habar n-aveam de premiul Nobel! Ii citeam si pur si simplu imi placeau! Ori acum, dupa atatia ani, eu cred ca asta inseamna literatura de valoare; aia pe care dupa ce o citesti, o apreciezi chiar daca nu cunosti nimic despre autor, si abia apoi constati ca aprecierile tale sunt impartasite de inca cateva milioane de cititori din intraga lume.
Ca sa revenim la subiectul colectiei Nobel, eu personal n-am nicio retinere in a citi cu placere orice carte, indiferent ca autorul este suedez, finlandez, islandez, norvegian, roman, englez, francez sau nigerian sau sumerian. Problema este ca, daca vreau sa-mi completez titlurile lipsa din biblioteca personala si intru pentru asta intr-o librarie, daca ar fi sa aleg intre „Sub ghetar” de Halldor Laxness si „Delirul” de Marin Preda, as alege fara ezitare „Delirul”. Iar daca ar fi sa aleg intre oricare dintre romanele lui Hemingway si „Silja” de Frans Eemil Sillanpaa, as alege cu ochii inchisi Hemingway!
Cu tot regretul, dar intr-un apartament de doua camere nu poti organiza o biblioteca cu toate operele universale, chiar daca sunt pline de premii Nobel. Tot ce-ti poti dori este sa reusesti sa-ti aduni acele opere care vor ramane repere ale literaturii, nu neaparat pentru vulg, dar chiar si pentru critici literari sau pentru istorici.
Repet, adevaratele capodopere literare sunt cele care sunt recunoscute deopotriva atat de catre publicul cititor cat si de catre criticii de specialitate, si-si vor pastra valoaea si pentru posteritate. Cele care sunt „best seller” doar din punct de vedere al vanzarilor, gen Sandra Brown, nu vor fi niciodata considerate valori literare. Iar cele care sunt apreciate doar de catre critici, sau chiar de catre un juriu al Academiei Suedeze, din motive mai mult sau mai putin obscure, dar care nu vor fi adoptate si de catre masa larga a cititorilor, vor ramane doar „pour les connaisseurs”!
Problema noastra, a majoritatii, este destul de simpla: dorim sa avem in biblioteca personala cele mai importante si cele mai reprezentative lucrari literare ale celor mai importanti autori din literatura romana si universala. Adica alea care vor conta si peste 1000 de ani. Mai ales ca vorbim numai despre colectii de carti, ca si inserturi ale cotidienelor, care se vand pe la chioscurile de ziare. Oricare alte opere pot face bine mersi obiectul unor colectii speciale, adresate criticilor sau istoricilor literaturii universale, bibliotecilor publice sau universitare, si oricare pasionat este liber sa le achizitioneze si sa le citeasca, sa le studieze, sau sa le colectioneze in biblioteca personala!
Imi cer scuze daca postul meu este „off-topic”!
nr. 10 (27 iunie): „Ospătăria La Regina Pedauque” – Anatole France
@AlinaB
Asta este intradevar o carte buna! Cel putin dupa gusturile mele!
Eu am citit-o (din biblioteca parintilor) in editia aparuta in 1968, la Editura pentru Literatura Universala, in traducerea lui Alexandru Lazarescu si Dan Amedeu Lazarescu.
Mi-aduc aminte ca am ascultat-o cu placere si intr-o dramatizare radiofonica prin 1982 sau 1983, la celebra si indragita emisiune Teatru Radiofonic, difuzata in fiecare luni seara la Radio Romania in anii ’70-’80.
Daca mai tin bine minte, din distributie faceau parte Florian Pitis, Mircea Albulescu, Adrian Pintea, Gheorghe Cozorici, Dana Dogaru si Constantin Codrescu.
Nu sunt foarte sigur, dar cred ca romanul a mai fost reeditat prin 1996 (la ce editura, chiar ca nu-mi mai aduc aminte).
Oricum, recomand!
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/anatole-france-ospataria-la-regina-pedauque
Ce voce avea Pittis!!!
@AlinaB
Multumesc pentru link!
Pentru cateva minute, am retrait senzatiile unice din tinerete cand, in fiecare luni seara intre orele 21 si 22, ascultam vrajit la tranzistor, transmisiile teatrului radiofonic de la Radio Romania.
Pittis, Albulescu, exceptionali!!!
Ce gen este cartea „Se lasa Noaptea ” de R. Kipling?(Multumesc)!
nr. 11 (4 iulie): „Nimeni alături de mine” – Nadine Gordimer
@AlinaB
Nadine Gordimer este o scriitoare din Africa de Sud care a primit Nobel-ul in 1991 in special pentru opera ei militantista ce reliefeaza aspectele politice si sociale ale societatii sud-africane din timpul regimurilor de aparheid si post-apartheid.
Pentru cei interesati de subiect, o excelenta recenzie a romanului „Nimeni alaturi de mine” gasiti aici:
http://www.romlit.ro/nadine_gordimer_-_nimeni_alturi_de_mine
Buna ziua dnule Tuca.
In primul rand va felicit pentru ceea ce faceti republicand la un pret mai mult decat acceptabil aceste valori literare.
M-ar interesa cand vor aparea :
„Vant de rasarit vant de apus”
„Ogorul”
„Casa de lut”
„Casa dezbinata”
Sunt o mare admiratoare a scriitoarei de origine americana PEARL S.BUCK.
Candva am avut in biblioteca cartile sus amintite, dar au disparut…
Am reusit sa cumpar „Inger luptator”.
Multumesc pentru intelegere
Maria Corbuleanu
buna stiu ca era la un mom dat o colectie de carti:,,carte de colectie” de la jurnalul national in colaborare cu rao stie cineva mai multe detalii despre aceasta colectie pentru ca eu nu mai gasesc pe nicaieri nik . in colectie erau cartiile peter pan si mary poppins atata stiu. multumesc
ce carte va aparea miercuri?
Pe 27.06.2012 a aparut nr. 10 „Ospataria la Regina Pedauque” de Anatole France
Pe 04.07.2012 va aparea nr.11 „Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer
as vrea sa cumpar toata colectia se poate?