Jurnalul National : Literatura Nobel. Din 25 aprilie 2012.

Cartile Nobel de la Jurnalul National pot fi cumparate online de aici.

Din 25 aprilie 2012, Jurnalul National va lansa o noua colectie de carti : Literatura Nobel.

Va fi prima colectie noua lansata de Jurnalul National in 2012. Pret 13.99 lei

Lista cartilor „Nobel” de la Jurnalul National si data acestora de aparitie :

  1. „Sase personaje in cautarea unui autor” de Luigi Pirandello – 25 apr 2012
  2. Fara ideal de Henryk Sienkiewicz – 2 mai 2012
  3. Aleksandr Soljeniţîn -Iubeste Revolutia – 9 mai 2012
  4. Pearl S. Buck – “Înger luptător” – 16 mai 2012
  5. John Galsworthy -“Floarea întunecată” – 23 mai 2012
  6. Frans Eemil Sillanpaa – ”Silja”  30 mai 2012
  7. Rudyard Kipling – Se lasă noaptea – 6 iunie 2012
  8. “Sub gheţar” – Halldor Laxness – 13 iunie 2012
  9. “Comedianta” – Wladyslaw Reymont – 20 iunie 2012
  10. “Ospataria la Regina Pedauque” de Anatole France – 27 iunie 2012
  11. “Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer – 4 iulie 2012
  12. “Charlotte Lowenskold” – Selma Lagerlof – 11 iulie 2012
  13. Toate frumusetile lumii de Jaroslav Seifert – 1 august 2012
  14. O experienta personala de Kenzaburo Oe – 5 septembrie 2012
  15. Drumul Flandrei de Claude Simon – 12 septembrie 2012
  16. Colas Breugnon de Romain Rolland – 10 octombrie 2012
  17. Darul lui Humboldt vol.1 de Saul Bellow  – 17 octombrie 2012
  18. Darul lui Humboldt vol.2 de Saul Bellow – 24 octombrie 2012
  19. Cele mai frumoase povesti vol.1  de Hermann Hesse – 31 octombrie 2012
  20. Cele mai frumoase povesti vol.2 de Hermann Hesse – 7 noiembrie 2012
  21. Gora de Rabindranath Tagore vol.1  -14 noiembrie 2012
  22. Gora de Rabindranath Tagore vol.2 – 21 noiembrie 2012
  23. Limba salvata de Elias Canetti – 28 noiembrie 2012
  24. Mostenirea familie Kurt de Bjornstjerne Bjornson – 5 decembrie 2012
  25. Casa Buddenbrook vol.1 de Thomas Mann – 12 decembrie 2012
  26. Casa Buddenbrook vol. 2de Thomas Mann – 19 decembrie 2012
  27. Pelerinul Kamanita de Karl Gjellerup – 9 ianuarie 2013
  28. Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea de John Steinbeck – 16 ianuarie 2013
  29. Per cel norocos vol.1 de Henrik Pontoppidan – 23 ianuarie 2013
  30. Per cel norocos vol.2 de Henrik Pontoppidan – 30 ianuarie 2013
  31. Martin cel avid de William Golding – 6 februarie 2013
  32. Familia lui Pascal Duarte de Camilo Jose Cela – 13 februarie 2013

Aici puteti gasi o lista de carti premiate cu Nobel, ca sa ne facem o idee pana vin informatiile oficiale de la Jurnalul National.

646 thoughts to “Jurnalul National : Literatura Nobel. Din 25 aprilie 2012.”

  1. Editura Aldo Press lansează astăzi pe piaţă o nouă colecţie. Intitulată „Pre­miul Nobel pentru Literatură”, ea este prima colecţie cu această te­mă lansată de o editură din Ro­mâ­nia – un produs Premium realizat în condiţii grafice de excepţie. Primul vo­lum este capodopera „Pan Wo-lo­dowski” semnată Henryk Sien­kie­wics şi cuprinde, printre altele, cu­vântarea de acordare a Premiului Nobel pentru Literatură 1905, meniul de la banchetul Pre­miului No­bel 1905 şi un CD cu trei ro­mane în lim­ba română în format pdf: „Qua Va­dis”, „Pan Wolodowski” şi „Hania”.

  2. Am verificat pe site-ul editurii Aldo Press si primul volum „Pan Wo-lo­dowski” costa aproape 90 lei. Deci chiar nu inteleg cum vor proceda. Oare se va vinde impreuna cu Jurnalul numai cartea, fara e-book? Cati isi permit sa dea 90 lei? Mai ales ca doar Pan Wo-lo­dowski” este tiparita. Eu personal nu agreez e-bookul, oboseste f mult ochii.

  3. Inca nu se stiu detalii referitoare la colectii si voi deja specualti.
    Sincer fratilor ca nu va inteleg.
    Cei de la Jurnalul National au asteptat aproape 3 saptamani pentru a ne oferi un raspuns cu privire la colectia BPT.
    Si cine v-a zis ca cei de la Juranalul National vor locra in colaborare cu cei de la Aldo Press?
    Sincer e bine ca se mai lanseaza inca o colectie numai sa nu se repete aceleasi titluri publicate de cei de la Adevarul.
    E pacat ca nu au mai continuat colectia de literatura romaneasca BPT.
    Sa speram ca o sa avem parte de o colectie pe masura asteptarilor noastre.

  4. Volume in pregatire:
    Sully Prudhomme – primul Premiu Nobel pentru Literatura – 1901
    Theodor Mommsen – Premiul Nobel pentru Literatura – 1902
    Bjornstjerne Bjornson – Premiul Nobel pentru Literatura – 1903
    Frederich Mistral – Premiul Nobel pentru Literatura – 1904

  5. Eu zic ca nu are legatura una cu alta. Daca ar fi lansat o astfel de colectie nu ar fi legat-o de cea anterioara pentru ca pur si simplu nu s-ar adresa aceluiasi target. Piata nu este pregatita pentru preturi mai mari de 20-25 de lei pe numar, vezi colectiile cele mai scumpe de la deagostini, unde unele au succes (colectia de masini), altele inca se lupta sa-si faca un public fidel (colectia tom si jerry).
    Dar ramane de vazut. 😉

  6. @ Dancu Raluca
    Este greu de crezut ca un volum va costa atat.
    Aceasta cifra a fost vehiculata de unele personaje de pe aici, care fără nicio logică, au luat prețul de la editura mamă.

  7. O mica atentie v-ar spune tuturor ca in linkul furnizat de Ada este vorba de o colectie Aldo Press lansata in anul 2011. Este posibil ca aceasta colectie sa fie reluata acum si de JN impreuna cu Aldo Press, dar in nici un caz la pretul initial. Avind experientele trecute, cred ca fiecare volum nu va depasi 20 de lei. (Atit au costat volumele de opera de la Adevarul, fiecare cu CD si DVD).
    Subscriu ideii de a fi continuata BPT, ca o colectie de literatura romana, si chiar suplimentarea ei cu serii noi: Cultura generala o serie si alta serie, de ce nu? Literatura Nobel…

  8. Consider ca este o idee excelenta, sa speram ca si preturile vor fi pe masura, pentru ca ce gasim in librarii acum costa foarte mult.

  9. Regret incetarea colectiei de literatura romana, poate cei de la JN se vor gandi sa o continue mai ales ca ar mai avea multe titluri foarte bune de tiparit si care au tot dreptul sa se numere printre titlurile acestei colectii.

  10. Prima carte: din colectia„Pre­miul Nobel pentru Literatură”, este „Pan Wolodowski” de Henryk Sien­kie­wics şi cuprinde, cu­vântarea de acordare a Premiului Nobel pentru Literatură 1905, meniul de la banchetul Pre­miului No­bel 1905 şi un CD cu trei ro­mane în lim­ba română în format pdf: „Qua Va­dis”, „Pan Wolodowski” şi „Hania”.
    Sper sa aiba o calitate buna, asa cum ne dorim toti ce aruncam un ochi pe aici pe blog (ma refer la calitatea hartiei, samd., … nu la operele din colectie, ce si-au dovedit calitatiile odata intrate in istoria literaturii).

  11. @Ovidiu
    Informatia pe care ai furnizat-o nu este certa. Nu am gasit nici o mentiune despre aceasta asa-zisa prima aparitie pe site-ul Jurnalului National. Cred ca ai luat informatiile de la Aldo Press – dar cartea cu CD nu este in intentiile JN.
    Plus: Este „Pan Wolodijovski” – fii atent la scriere!

  12. Stie cineva de ce nu mai functioneaza shop.jurnalul.ro ?
    Unde se pot comanda cartile de la „Jurnalul National”?

  13. „Portia de sanatate” (am pierdut cateva numere) si „Biblioteca pentru toti” (la fel, imi lipsesc cateva numere).

  14. salutare,

    daca primul volum va fi Pan Wolodyjowski atunci jurnalul face o MARE prostie:
    1. sus numita carte face parte dintr-o trilogie. Primele doua sunt Prin foc si Sabie si Potopul. Asadar, cine vrea sa cumpere direct cartea a 3 a unei trilogii?
    2. Sien­kie­wics se gaseste cu usurinta si este ieftin in anticariate. Eu am cumparat Pan Wolodyjowski acum 2 ani cu 2 lei. Stare buna.

    Neh, mai departe voi decideti…

  15. @ Dancu Raluca si Aurel
    De unde ati scos ideea ca va fi Pan Wolodijowski? NICAIERI nu s-a anuntat OFICIAL acest lucru! Inca ceva, Raluca: Fii mai atenta, te rog, la ce se discuta pe aici. Cartile nu au DVD-uri sau CD-uri, sunt CARTI, si vor costa tot 13 lei. Nu sunt preluate de la ALDO Press, sau chiar daca sunt, sunt doar Cartile!

  16. @ Raluca
    Cine a spus si unde ca aceasta carte este insotita de CD sau de DVD??? Aici s-a afirmat ca a existat o ALTA SERIE Aldo Press care avea anexate DVD-uri, dar nu are NIMIC COMUN cu seria JN. Oficial, Trustul Intact nu a anuntat nimic – discutia este inutila!

  17. ok, nu m-am lamurit din comentarile voastre 🙂
    dar imi poate spune cineva daca, Colectia „Biblioteca pt. toti” a continuat dupa nr 150?
    ma interesa la colectia „literatura Noble” cate nr.sunt, cat costa un exemplar, ce Titluri apar!
    ar fi neplacut sa fie cam aceleasi de la celelate colectii.

  18. Da, a continuat cu numarul 151,152 si 153. Colectia Nobel costa 13 lei iar restul nu mai stiu.

  19. Ceea ce voi spune acum este doar la nivel de presupunere, fiindca oficial nu s-a publicat nimic. Cred ca trustul Intact, proprietarul ziarelor Jurnalul National si Gazeta Sporturilor a deschis o colaborare cu editura Orizonturi, pentru ca Papini a fost publicat sub egida editurii Orizonturi – iar aceasta editura are in desfasurare o colectie Nobel… Nu am informatii precise, dar este posibil sa fie folosite traducerile pentru care are copyright Orizonturi.

  20. In ultimul timp, pretul lor era de 12,90 lei, asa incit… Nu stiu sigur cum va arata seria Nobel, ceea ce stiu este ca in reclama TV au anuntat „colectia continua”… ceea ce inseamna ca va continua si ca prezentare artistica si tehnica si ca pret…

  21. primul numar din colectia Nobel, Luigi Pirandello-Sase personaje in cautarea unui autor. sursa:jurnalul.ro

  22. @ Popescu
    Daca puteti, va rog sa-mi indicati linkul catre Jurnalul, unde este anuntata aparitia volumului Pirandello. Eu nu am gasit articolul…

  23. Am o mare rugaminte. Imi spune cineva daca a mai aparut vreun volum din Biblioteca pentru toti astazi sau s-a terminat, ca atat am alergat dupa ultimele numere ca o disperata. )))))

  24. Gata. Am vazut ca a aparut Liviu rebreanu Jar.Amandoi. si iar nu stiu de unde sa o cumpar. Fir-ar!

  25. Tinand cont ca premiu nobel pt literatura a fost acordat in anul 1901 poetului Sully Prudhomme , iar acum suntem in 2012, iar daca cei de la Jurnalul vor da cartile in ordine cronologica si daca vor reusi sa duca colectia pana la capat ar trebui sa fie 111-112 volume . Dar evident putem doar sa speculam, pentru ca nici cu colectia de literatura romaneasca nu ne-au lamurit si nici cu aceasta. Cred ca le plac surprizele sau nici ei nu stiu ce vor sa faca.

  26. Presupunerile pe care le-am facut de-a lungul timpului pe acest blog se confirma in parte. Colectia BPT continua, chiar si culoarea albastra a cotorului se confirma, deci seria albastra nu este o colectie noua, ci numai o serie noua, care va aparea saptaminal poate 2-3 ani. Este posibil ca, fie intre timp, fie ulterior, sa fie continuata si seria de literatura romaneasca, care, altfel, se termina in coada de peste. Sunt prea multi autori lasati deoparte, si prea multe titluri nepublicate. Cred totusi ca redactorii citesc acest blog, fiindca vad ca unele dintre propunerile facute aici au fost adoptate tacit – si acest lucru ma bucura!

  27. Pana la urma mi-am cumparat si numarul 153 din Biblioteca pentru toti dar stie careva daca se va continua in paralel sau se inlocuieste cu literatura Nobel.

  28. Aceasta este o lista de autori care au luat premiul Nobel
    • 1902 – Theodor Mommsen
    • 1905 – Henryk Sienkiewicz
    • 1907 – Rudyard Kipling
    • 1909 – Selma Lagerlof
    • 1913 – Rabindranath Tagore
    • 1915 – Romain Rolland
    • 1921 – Anatole France
    • 1923 – William Butler Yeats
    • 1924 – Wladyslaw Reymont
    • 1926 – Grazia Deledda
    • 1927 – Henri Bergson
    • 1929 – Thomas Mann
    • 1930 – Sinclair Lewis
    • 1932 – John Galsworthy
    • 1934 – Luigi Pirandello
    • 1946 – Hermann Hesse
    • 1947 – Andre Gide
    • 1948 – T.S. Eliot
    • 1949 – William Faulkner
    • 1950 – Bertrand Russell
    • 1951 – Par Lagerkvist
    • 1952 – Francois Mauriac
    • 1954 – Ernest Hemingway
    • 1955 – Halldor Laxness
    • 1957 – Albert Camus
    • 1958 – Boris Pasternak
    • 1961 – Ivo Andric
    • 1962 – John Steinbeck
    • 1964 – Jean-Paul Sartre
    • 1968 – Yasunari Kawabata
    • 1969 – Samuel Beckett
    • 1970 – Aleksandr Soljenitin
    • 1971 – Pablo Neruda
    • 1972 – Heinrich Boll
    • 1976 – Saul Bellow
    • 1980 – Czeslaw Milosz
    • 1981 – Elias Canetti
    • 1982 – Gabriel Garcia Marquez
    • 1983 – William Golding
    • 1984 – Jaroslav Seifert
    • 1985 – Claude Simon
    • 1987 – Iosif Brodski
    • 1988 – Naghib Mahfouz
    • 1989 – Camilo Jose Cela
    • 1990 – Octavio Paz
    • 1991 – Nadine Gordimer
    • 1992 – Derek Walcott
    • 1993 – Toni Morrison
    • 1994 – Kenzaburo Oe
    • 1995 – Seamus Heaney
    • 1996 – Wislawa Szymborska
    • 1998 – Jose Saramago
    • 1999 – Gunter Grass
    • 2000 – Gao Xingjian
    • 2001 – Vidiadhar Surajprasad Naipaul
    • 2002 – Imre Kertesz
    • 2003 – John Maxwell Coetzee
    • 2004 – Elfriede Jelinek
    • 2005 – Harold Pinter
    • 2006 – Orhan Pamuk
    • 2007 – Doris Lessing
    • 2008 – Jean-Marie Gustave Le Clezio
    • 2009 – Herta Muller
    • 2010 – Mario Vargas Llosa
    • 2011 – Tomas Transtromer

  29. @ Dancu Raluca
    Deocamdata, seria Nobel inlocuieste seria de literatura romana contemporana. Se spera ca in viitor va fi reluata si seria de literatura romana, care este foarte ceruta si de biblioteci, si de scoli. Vom vedea…

  30. sper sa revina si la BPT pentru ca este extrem de importanta, mai bine lasau literatura universala in seama celor de la Adevarul. Si propun sa plece si ei cu caravanele prin tara si sa deschida librarii asa cum au facut cei de la Adevarul… unele carti sunt greu de procurat…

  31. O lista completa cu laureatii premiului Nobel pentru literatura, incepand cu anul 1901 si pana in prezent, o puteti gasi pe site-ul wikipedia:

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_literatur%C4%83

    Tot aici este o nota interesanta, cu care eu sunt perfect de-acord: „Premiul Nobel nu măsoară „valoarea absolută” a unui scriitor. Există totuși scriitori importanți care nu l-au obținut deși erau eligibili (nominalizati)”. Dintre acestia, eu i-am selectat pe cei mai cunoscuti:

    Bertolt Brecht, Anton Pavlovici Cehov, Joseph Conrad, Theodore Dreiser, Lion Feuchtwanger, Thomas Hardy, Graham Greene, Aldous Huxley, Henrik Ibsen, James Joyce, Franz Kafka, Nikos Kazantzakis, D.H. Lawrence, William Somerset Maugham, Andre Marlaux, Arthur Miller, Henry Miller, Alberto Moravia, Vladimir Nabokov, George Orwell, Marcel Proust, Boleslaw Prus, Lev Nicolaevici Tolstoi, Mark Twain, Jules Verne, Tennessee Williams, Virginia Woolf.

    Poate n-ar fi rea ideea ca, macar aceia care n-au aparut inca in colectiile de la Adevarul, sa fie editati in seria Nobel de la JN. In felul asta s-ar adauga mai multa valoare acestei colectii si ar atrage o masa mai larga de cititori. Altfel, colectia ar deveni prea „elitista” si interesanta in special pentru specialistii in literatura, istoricii literari, criticii literari sau pentru mediile academice.

    In ceea ce ma priveste, eu voi cumpara selectiv volumele acestei serii; doar operele si scriitorii care au avut si un impact masiv in randul cititorilor din intreaga lume, carti pe care-mi doresc sa le am in biblioteca. Ideea de a umple o biblioteca cu cateva zeci ori sute de volume, doar pentru ca autorii respectivi au castigat premiul Nobel, nu-mi surade deloc.

    O zi buna!

  32. Integral de acord cu tic. Este o suprapunere a ideilor celor de la JN cu a celor de la Adevarul care nu este de bun augur. Interesant este ca aproape toate colectiile de literatura romana s-au desfiintat (cea de la Academie nu se pune, datorita pretului lor extrem de ridicat). dar colectia de la ERC Press s-a desfiintat, acum si cea de JN. Reprobabil!
    Pe de alta parte, seria Nobel ar putea avea succes, dar numai daca va fi editata in paralel cu alte serii, dintre care prima ar fi literatura romana, iar alta ar fi de cultura generala…

  33. Este o colectie Pleiade, in care au aparut pina acum vreo 50 de volume – nu stiu, niciodata nu mi-am permis nici macar un volum din aceasta colectie. Fiecare volum, tiparit in conditii absolut exceptionale (hirtie tip Biblie, cartonat, supracoperta, cutie)costa insa intre 60 si 100 lei noi. Aceste volume nu se gasesc insa decit in librariile de lux din Bucuresti, si in citeva (putine) din tara. Intr-adevar, aceasta colectie si-ar merita din plin banii – prefata a unor specialisti in domeniu, tabele cronologice amanuntite, variante, postfete.

  34. Cu scuzele de rigoare, imi permit sa mai fac cateva consideratii:

    – Am luat la rand (tot pe wikipedia) toti scriitorii castigatori de Nobel, biografiile si operele lor (mi-a luat cam doua ore);

    – Lista castigatorilor Nobel-ului pentru literatura cuprinde aproximativ 100 de autori. Dintre acestia, eu am selectat cam 20 (aici fiind cuprins si Luigi Pirandello!) de scriitori importanti pe care doresc sa-i am in biblioteca. La acestia am mai adaugat inca vreo 20 de autori care mi s-au parut „interesanti” (aici fiind inclusa chiar si Herta Mueller!). Restul autorilor, sarbi, unguri, o multime de scandinavi din Suedia, Danemarca, Islanda, Norvegia, din Africa, China, Japonia, America de Sud, Grecia, Turcia, Israel, Cehia, nu-i vad pe raftul bibliotecii mele alaturi de Hemingway, Shakespeare, Rebreanu, Eminescu sau Marin Preda. Cu tot respectul pentru ei si pentru opera lor, dar asta este parerea mea!

    – Ar fi culmea sa pun in biblioteca opere ale laureatului Nobel din 2002, ungurul Imre Kertesz care, potrivit Wikipedia, „Într-un text publicat pe 22 februarie 2006, Kertész a lansat un virulent atac la adresa universității de stat din Cluj, pe care a numit-o „Institutul lui Ceaușescu” și „o relicvă a epocii național-comuniste”. Învățământul în limba maghiară la universitatea din Cluj a cunoscut o severă restrângere în timpul dictaturii ceaușiste încheiate în 1989. Într-o petiție lansată în 2006 împreună cu fizicianul Peter Hantz și adresată președintelui României, primului ministru al României și președintelui Comisiei Europene, Kertész cere înființarea unei universități maghiare de stat, separată, la Cluj”.
    No offence, n-am absolut nimic cu ungurii, dar Nobel-ul pentru literatura s-a acordat si pe astfel de criterii politice, nationaliste si iredentiste!

    – Cheia reusitei colectiei Nobel se afla doar in mainile celor de la JN. Daca vor selecta atent, responsabil si cu discernamant autorii premiati cu Nobel si operele potrivite, atunci vor avea succes. Daca se vor lansa in editarea unor autori fara rezonanta in sanul masei largi a cititorilor, sau a unor opere cu caracter de nisa, atunci vor ramane cu volumele nevandute pe tarabe!

    Imi cer inca odata scuze pentru consideratiile facute mai sus. Este doar parerea mea!

    O zi placuta tuturor!

  35. Din nou, integral de acord cu Tic. Fiindca sunt bucurestean, dar acum locuiesc intr-o zona puternic bilingva (romani-maghiari) cunosc citiva scriitori maghiari de mare calibru, pe care i-as tine la mare cinste in biblioteca mea. Nu vorbesc de Jokai Mor sau de Petofi, Mikszath kalman care fac cinste oricarei biblioteci, dar si de Wass Albert, un scriitor de mare calibru (nu am citit in romaneste decit Scaunul Domnului, un roman la fel de bine scris ca oricare volum de Sadoveanu). Am vazut intr-o librarie integrala operei lui Wass Albert, vreo 40 de volume, care aratau impecabil, dar din pacate, numai in limba maghiara.
    Nobelul pentru literatura a fost indeosebi politic, mai ales in ultimul deceniu.

  36. @Dancu Raluca
    Nu conteaza cite numere vor fi. Conteaza interviul pe care l-a dat ieri Ana Maria vulpescu, si care a pus punctul pe I:
    „seria de literatură română a Bibliotecii pentru Toţi va merge mai departe şi se va găsi la chioşcurile de difu­zare a presei, ca o colecţie de sine stătătoare”.

  37. @Dancu Raluca
    Nu se stie si nu cred ca se va anunta vreodata. N-au anuntat nici macar urmatoarele 5-10 titluri!
    Asta pentru ca, daca au in intentie sa editeze o integrala a premiilor Nobel, ar trebui sa scoata vreo 250-300 de volume (100 de laureati Nobel x 2 sau 3 titluri fiecare). Daca vor sa editeze doar autorii importanti, atunci ar fi cam 60-70 de volume (20-30 de autori cu cca. 2 sau 3 titluri fiecare).
    Nu trebuie sa uitam ca grupul de presa INTACT este perceput ca fiind falimentar (financiar vorbind), si nici ca toate resursele lor financiare disponibile sunt canalizate in acest moment sustinerii campaniei politice electorale pentru USL.
    Asa ca e greu de estimat cate numere din colectia Nobel vor fi editate!

  38. @tic

    Am inteles,cate or fi nu mai conteaza. Parca am emotii, abia astept sa vad prima carte in biblioteca mea.

  39. Va trebui sa asteptam ziua de miercuri, pentru a vedea daca se va continua cu numerotatia BPT, sau se va porni de la numarul 1. Eu as opta pentru continuarea numerotatiei noii serii BPT (deci, de la 154), urmind ca de la numarul 200 (eventual) sa fie reluata seria de literatura romana. Vom vedea!

  40. @altmarius
    Si mai multe detalii imi poti da. De exemplu de unde se poate achizitiona, catev atitluri ca pe aici nu am auzit discutandu-se de ea.

  41. @altmarius
    Vom vedea si pretul! Ma astept la ceva surprize in sensul asta, tinand cont de faptul ca pana acum, cu patru zile inainte de lansarea primului volum, inca nu facut public pretul volumelor din colectia Nobel, ceea ce este cam neobisnuit!
    Sa mai asteptam un pic…

  42. @ Dancu Raluca
    Sunt un cititor ca si tine. daca am dat unele amanunte, este doar pentru ca acele amanunte le-am intuit, fiind bibliotecar de meserie, si stiind unele politici editoriale. Dar asta nu-mi incumba nici o obligatie. Ceea ce am spus, banuiam. In rest…
    @ Tic
    Sunt aproape convins ca nu vor modifica pretul in sus – piata nu permite acest lucru. Adevarul nu vinde cartile colectiei de lux, nici cu reducerea de 50%! O crestere a preturilor ar duce la stagnarea vinzarillor, ceea ce nici Trustul Intact nu-si poate permite.

  43. Al doilea volum din colectie:
    Henryk Sienkiewicz – Fara ideal

    Sienkiewicz a castigat premiul Nobel in 1905, unul din romanele sale celebre fiind Quo Vadis.

  44. A cumparat cineva primul volum?
    Ceva impresii (pret, aspect, calitate, legatorie, aparat critic, diferente fata de BPT, etc.)?

  45. Da, eu l-am cumparat! Eram extrem de interesat de Pirandello, nu aveam in biblioteca nimic din acest autor…
    Primele impresii, legate de aspectul noii-vechi colectii;
    1. Sunt deranjat de numerotarea de la capat a colectiei. Totusi, este colectia BPT, chiar daca unele elemente sunt schimbate fata de seria de literatura romana. Este tipic romanesc sa nu terminam o treaba si sa o lasam in coada de peste…
    2. Pretul a crescut cu un leu (13,90 lei). Nu e un capat de tara, dar nu mai exista supracoperta ca la seria precedenta. Coperta este cartonata, dar imprimata direct, ceea ce creeaza o senzatie ciudata.
    3. Exista un aparat critic: tabel cronologic, discursul de primire al premiului, prefata. Cartea cuprinde trei piese; piesa de titlu, Asta-seara se improvizeaza, Sa imbracam pe cei goi. Sunt cele mai cunoscute piese, intrate si in repertoriul teatrelor romanesti.
    4. Concluzie: Merita cei 14 lei. Sa vedem si pe Sienkiewicz, mai ales ca editiile de la Adevarul nu au nici cel mai sumar aparat critic.

  46. @altmarius
    Multumesc pentru informatii! O voi cumpara si eu astazi.
    De acord cu observatiile tale, cu o singura obiectie: daca in locul siglei BPT apare o sigla noua cu NOBEL si daca nu mai are supracoperta, atunci mie mi se pare firesc sa inceapa numerotarea de la capat, ca orice noua colectie.
    Acum, mai important ar fi ca, atunci cand se va relua editarea colectiei BPT de literatura romaneasca, volumul 154 sa respecte aspectul grafic al precedentelor 153 de numere.

  47. Ammai observat o diferenta, dar la lectura primelor pagini: tabelul cronologic al lui Pirandello, parca ar fi o copie a vreunui ciot de pe Wikipedia. Nimic despre procesul creator al operelor dramatice, despre cum a ajuns Pirandello sa obtina Premiul Nobel. iar prefata reala se intinde pe doua pagini… Acestea sunt lipsuri ale noii colectii, care este coordonata tot de Ana-Maria Vulpescu! Nici motivatia juriului nu este redata decit intr-un scurt fragment – sper ca aceste neajunsuri vor fi corectate in viitor.
    Tic, este o ineptie sa tot lansezi colectii, pe care sa le ucizi dupa 100, 101 sau 153 de numere. Exista colectii in Franta care au depasit numarul 3000… Si la noi, BPT Minerva a depasit 1700, iar Biblioteca de Arta a defunctei edituri Meridiane a depasit 600… Acestea sunt colectii adevarate, nu cele care dupa 100 (sau 153!) sunt ucise!@

  48. @altmarius
    1. Ai mare dreptate, dar atunci erau alte vremuri! Sunt convins ca daca nu s-ar fi schimbat regimul dupa ’89, editura Minerva exista si acum, iar colectia BPT ar fi depasit numarul 4000!
    Acum editurile apar si dispar, isi schimba proprietarul, brand-ul si chiar tinta de clienti cititori, in speranta unor profituri imediate. Unele edituri s-au lansat in editarea de editii de lux, cu preturi exorbitante, altele au ales colectiile cartilor de buzunar, cu autori contemporani dar mai putin mediatizati, dar toate urmaresc profitul cu orice pret. Editurile din Franta care au ajuns cu colectiile de carte la numarul 3000, sunt edituri vechi de peste 80 de ani, de mare prestigiu national si international, care au sponsorizari pe masura, si care-si permit sa plateasca la greu drepturi de autor.
    Din pacate, noi trebuie sa ne limitam la ceea ce ne ofera piata interna, inca foarte nesigura intr-un domeniu atat de „putin profitabil” cum este editarea de literatura. Spre exemplu, eu am cumparat colectia „Mari pictori” de la Adevarul care are doar 14 volume. Adica doar 14 mari pictori au existat in toata istoria omenirii! La fel, colectia „Civilizatii” de la Cotidianul, cu doar 7 volume, sau colectia „Enciclopedica”, tot de la Cotidianul, cu doar 34 de volume! Acum, Cotidianul nici macar nu mai exista! Asta ca sa nu mai pomenim de colectia „Cartea de Acasa” de la ErcPress, care s-a terminat dupa doar 49 de volume!
    Deci nu putem sa vorbim despre colectii de anvergura in Romania in lipsa unor sponsori puternici pentru editurile romanesti. De-asta, cele mai lungi colectii de carte de pana acum au apartinut editurilor unor trusturi media care realizau profituri din alte activitati dacat editarea de carti (Adevarul, JN, etc.).

    2. Banuiam ca aparatul critic va fi mai subtire. Asta pentru ca, in Romania, exista foarte multi critici literari, recenzori si specialisti pe literatura romana. Dar sunt foarte putini cei specializati in literatura universala, mai ales in literatura universala contemporana. Adica, daca mai gasesti specialisti in Shakespeare, mai greu gasesti pentru Pirandello sau Llosa. Si daca sunt, probabil ca sunt foarte scumpi. Asa ca trebuie sa ne asteptam la un aparat critic preluat de pe internet (Google si Wikipedia sa traiasca!).

    O zi placuta tuturor!

  49. @ Tic
    Ai dreptate – totusi: in seria BPT Minerva, aparatul critic, realizat de critici si istorici literari romani era impecabil si pentru literatura universala. reamintesc numai pe Ion Ianosi, pentru literatura rusa, Leon Levitchi si Dan Dutescu pentru cea engleza, Angela Ioan pentru cea franceza., Sorin Marculescu pentru cea spaniola, si pot continua la nesfirsit. Cred ca acum in alta parte este buba (buba mare…): adevarata cultura nu mai intereseaza decit pe citiva ca noi, trecuti de prima si de a doua tinerete probabil… Scoala este descurajata sa mai produca oameni cultivati.Zicala „prosti, da’multi” spune ceva?

  50. @altmarius
    Nu-i adevărat , eu am 26 de ani și am toate colecțiile de la Adevărul și Jurnalul și cunosc copii de gimnaziu care colecționează, deci să nu fim nepoliticoși.

  51. Ce am observat la primul volum din colecția Nobel este că hârtia este de o mai bună calitate comparativ cu Biblioteca pentru toti iar coperțile mai groase si lucioase. Cred că de data aceasta ne-au ascultat dorințele.

  52. @ Raluca
    fara suparare, esti o exponenta perffecta a zicalei „unde dai si unde crapa”. Avind doar 26 de ani – esti la virsta in care tot ce zboara se maninca – ai tendinta de a nega tot ce a fost bun in trecut. ori nu este asa – daca nu vei incerca sa intelegi ce discutam aici, nu iti vom mai raspunde.

  53. @altmarius
    Inainte sa comentezi ca scoala este descurajata sa mai produca oameni cultivati si sau prosti da multi, gandeste de 100 de ori nu numai scoala este de vina , in primul rand e vina noastra a oamenilor iar plebea este mai putina in tara asta decat oamenii culti. In fine ma asteptam mai la multa minte din partea celor care posteaza pe acest blog dar raman dezamagita pe zi ce trece.

  54. @altmarius
    Foarte corect, ai pus punctul pe „i”!
    Toti cei pe care i-ai enumerat sunt acum pensionari, sau nu mai sunt deloc! Ei si-au dedicat o viata intreaga si au lucrat 40-50 de ani, cu mult har si talent, pentru a descifra in cele mai mici amanunte operele unor autori care apartineau fie unor curente literare din anumite perioade de timp, fie unor anumite culturi literare nationale (engleza, rusa, franceza, spaniola, italiana, germana, greaca, etc.). Pentru asta, acesti specialisti au fost platiti de catre statul roman, chiar daca rezultatul muncii lor se adresa si era util doar unei minoritati a populatiei. Adica au fost sponsorizati in toata activitatea lor, timp de o viata de om!
    Acum, daca cineva este specialist in literatura italiana (de ex.), este muritor de foame. Poate, odata pe an, ii plateste o editura o prefata de trei pagini la un volum editat. Din asta nu se poate trai! Mai mult, cred ca nu exista acum, in mediile academice romanesti, sau macar in cadrul facultatii de litere, sectia italiana, vreun profesor universitar sau lector specialist in Pirandello!
    Cand eram elev (o, tempora!), ca sa-mi pregatesc o analiza literara cat mai buna sau o lucrare de caracterizare a personajelor, trebuia sa citesc si sa extrag citate din operele unor multi critici literari: Titu Maiorescu, Consantin Dobrogeanu-Gherea, Eugen Lovinescu, George Calinescu, Tudor Vianu, Al. Piru, Ovid S. Crohmaniceanu, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu Busulenga, Ion Rotaru, etc. Si daca nu aveam cartile lor in casa, trebuia sa petrec cateva ore pe la bibliotecile publice de cartier (care nici macar nu mai exista acum!).
    Acum, pentru un simplu rezumat literar, fiica mea de 15 ani cauta pe Google si pe Wikipedia! Rezolva in 10 minute, fara sa fi citit romanul si fara sa fi consultat vreun critic de specialitate. Dar carentele de cultura se vad, de la felul in care se exprima, la felul in care gandeste si sfarsind cu felul in care simte.
    Din pacate, pana cand statul nu va ajunge la concluzia ca actul de cultura nu are nicio treaba cu economia de piata si ca acesta trebuie sustinut material fara conditii, macar pentru cauza igienizarii societatii si a unui intreg popor, trebuie sa ne resemnam cu ideea ca educatia si instruirea se vor face doar pe internet. Sustin asta desi eu sunt doar un inginer, deci nu am activat si nici nu activez in domeniul culturii sau al invatamantului!
    Imi cer scuze pentru off-topic, dar nu m-am putut abtine!
    O seara buna!

  55. „Tic
    Multumesc pentzru off-topic, caci am fost extrem de deyamagit de reactia Ralucai. In primul rind, in rindurile mele anterioare nu o viyam nicidecum pe ea, ci o situatie absolut generala in cultura romaneasca. Nu inteleg de ce s-a simtit vizata, eu fiind bibliotecar de meserie si cunoscator in amanuntime a lumii cartii. Interventia Ralucai mi s-a parut absolut deplasata…
    Imi pare rau ca nici Marius Tuca nu a inteles ca editarea unei colectii cum e BPT nu este o joaca, asa cum se joaca editura Adevarul (care scoate ba 100, ba 101 carti) imi pare rau pentru el.
    @ Raluca
    Draga Raluca, ti-au mai spus si altii, fii mai atenta ce se discuta pe-aici si poate, desi ai 27 de ani (Multi Inainte!) mai inveti si tu cite ceva. Nimeni nu le stie pe toate…

  56. @Raluca Dancu
    Scuza-ma Raluca, dar nu inteleg de ce te-ai suparat! Altmarius nu a facut nicio aluzie la persoana ta. Pur si simplu a reiterat o idee care este general valabila in zilele noastre (din pacate), mai ales in randul „tineretului studios”. Exista desigur si exceptii. Dar care nu intaresc regula!
    A colectiona carti nu este suficient, nu reprezinta un scop in sine. Ar arata doar ca ai bani. Cartile mai trebuiesc si citite. Ori aici este problema, sute de volume se citesc in sute si mii de zile. Inseamna mai putine ore pe facebook, mai putine ore in club sau la mall si mai putine ore pe la „un show pacatos” la tv! Ceea ce este destul de complicat pentru tinerii din zilele noastre, trebuie sa recunosti asta!
    O sa dau un exemplu (este real, desi s-a propagat sub forma de anecdota): Cristi Borcea (absolvent de 10 clase, gestionar la depozitul de butelii din Damaroaia pana in ’89 si miliardar dupa 1990, patron la clubul Dinamo), dupa ce si-a construit prima vila in Pipera, a facut inaugurarea casei cu o mare petrecere. Invitat, Cornel Dinu, fotbalist (dar din alta lume), intrebat de catre gazda ce parere are despre casa, i-a replicat: vad ca ai sase dormitoare cu sase bai, doua camere de zi, doua bucatarii, si o biblioteca. Dar nu vad nicio carte pe rafturile bibliotecii, doar niste bibelouri. A doua zi, Borcea a comandat catre o librarie un camion plin de carti (la intamplare, nu contau titlurile) si l-a sunat pe Dinu: hai sa vezi ce blibioteca impresionanta de carti am acum!
    Din pacate, cam asta e realitatea din zilele noastre.
    Imi cer scuze, nu te cunosc, deci nu sunt indreptatit sa-mi dau cu parerea. Dar daca pana la 15 ani ai citit tot atat de putine carti ca si fiica mea, atunci mi-e greu sa presupun ca ai recuperat vartos pana la varsta de 27 de ani.
    Eu oricum te admir si te incurajez sa cumperi in continuare carti; asta este primul pas spre citit si, odata ce te-a prins microbul asta, n-o sa mai scapi de el toata viata! Garantat!
    O seara buna!

  57. @tic
    Serios. Am terminat un liceu cu profil filologie si ce inseamna sa citesti si sincer ma lasa rece exemplele tale despre pitipoance si fotbalisti ( astia se exclud) pentru ca nu toata lumea e la fel. In fine nu ma cert cu nimeni, ca nu imi sta in caracter dar decat sa srii pe blog doar de dragul sa scrii mai bine faci altceva.

  58. @Raluca Dancu
    Of, of, of, Raluca!
    N-ai inteles nimic!
    Din cate vad eu, te intereseaza cu totul altceva decat literatura! Dar iti raspund la intrebari:

    1. Nu este bataie mare pe cartile Nobel si nu este deloc prea mare cererea. Deci poti sa stai linistita din punctul asta de vedere.

    2. Sunt cateva sute de mii de persoane care au terminat in ultimii 22 de ani un liceu cu profil filologic, asta nu inseamna ca sunt filologi. Poate au ajuns doar vanzatori la Carrefour, sau mai rau, pe la buticul din coltul blocului.

    3. La 27 de ani, daca n-ai absolvit nicio facultate, nici macar la Spiru Haret, nu mai vorbesc de master si specializari prin tari straine, atunci nu prea e in regula. Mai ales ca acum lucrurile astea sunt la indemana oricui.

    4. Nu am facut referire la niciun fotbalist si la nicio pitipoanca. Pur si simplu am dat un exemplu de „persoane care cumpara carti la kilogram”. Putea sa fie un patron de butic de cartier, un parlamentar, sau o starleta porno. Nu inteleg de ce te-ai atacat!

    5. Te rog sa citesti singura, inca odata, ce-ai postat cu manuta ta pe forumul asta. Daca nu reusesti sa-ti citesti coerent propriile fraze, atunci ai o problema. Si atunci nu mai este problema noastra!

    6. N-am glumit deloc. Indiferent care-ti este pregatirea si meseria, cumparatul cartilor este un prim pas spre a ajunge in faza de a le si citi. Deci te sfatuiesc sa cumperi carti!

    7. Din fericire, suntem aici pe un forum dedicat iubitorilor de literatura, cu nu foarte multi bani. Asa ca, daca ai bani multi, poti gasi cu usurinta o gramada de site-uri unde poti afla cum sa-ti achizitionezi o biblioteca de lux, moderna, fara sa ne mai omori pe noi!

    O seara linistita!

  59. Azi am mers la 4 chioscuri pana am gasit cartea de azi, nu stiu daca e bataie cum era odata (astia de cumparau carti pt mobila s-or fi umplut din primul tur) dar oricum interes pt colectia Nobel este zic eu.

  60. Imi pare foarte rau ca nu ati enumerat-o si pe Pearl S. Buck, careia Academia Suedeza, i-a acordat Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1938 si premiul Pulitzer pe 1932 .Mi-ar placea mult sa am cartile ei,frumos editate,ca am niste ferfenitze de carti,Vânt de Răsărit, Vânt de la Apus,Ogorul,Mama si mai ales Casa de lut,etc.ajunse asa datorita varstei lor si faptului ca le-am citit si recitit.

  61. @Nusica
    Cred ca va aparea si Pearl Buck, o scriitoare nu numai cu Nobel, dar si cu o cota foarte ridicata la cititorii de pe toate continentele. Din pacate, informatiile pe care le putem obtine de la editori sunt foarte sumare.
    @Corina
    Oricum, pretul de aproape 14 lei inca nu e chiar asa de mare, in comparatie cu cartile aparute la edituri (Orizonturi, Art, Polirom) unde se incadreaza in segmentul 40-60 lei.

  62. @Nusica
    Nu vad niciun motiv pentru ca Pearl S. Buck sa nu apara in aceasta colectie. De fapt, toti castigatorii Nobel-ului pentru literatura sunt eligibili pentru a fi editati in aceasta colectie a JN.

  63. nu e nici o bataie… pretul e ff mare, peste cateva luni precis se vor gasi si prin supermarket-uri la un pret mult mai mic…

  64. Ce lume nervoasa! Haideti sa ne vedem de cartile noastre si sa nu ne mai ironizam.Oricum, eu unul, ma simt ca un sectant in marea masa de „intelectuali actuala”.Avand si o meserie in care zi de zi intru in contact cu elevii, pot sa va zic:fratilor, este jale mare!Scoala romaneasca produce numai „gunoi”.Am pus in cadrul unui proiect, copiii de clasa a VII-a si a VIII-a sa citeasca carti specifice varstei lor, mai digerabile (Jules Verne, Jack London) si m-am trezit ca imi citisera:Motanul incaltat, Capra cu trei iezi sau Fata babei si fata mosneagului, argumentandu-mi ca celalalte erau prea groase.Ba mai am si o colega de Lb.romana(sic!)care nu a stiut sa-mi raspunda cine a scris Hagi Tudose (raspuns, Ioan Slavici!)Si are 30 de ani, nu este iesita de acum din facultate.In rest,Tara te vrea prost, vorba cantecului „Sarmalelor reci”

  65. Vad ca sunt polemici, interesante de altfel, si o analiza detaliata a culturii si educatiei din Romania, probabil foarte bine analizata, dar haideti sa revenim la discutia de aici, lasand polemicile acestea pentru siteurile si forumurile in care se discuta asa ceva.

    Eu cand intru aici sunt interesat sa aflu informatii despre colectia Nobel si cred ca si altii sunt in asentimentul meu.

  66. @ Iulian
    Cred ca si administratorul site-ului nu poate fi impotriva acestor discutii, daca se poarta la un nivel civilizat. Aceste discutii pot fi foarte constructive, chiar daca, NUMAI APARENT, subiectul PARE a fi altul decit colectia de carte. Am spus cam tot ce se putea spune despre colectia „Nobel”. Mai multe nu stim nici noi, se pare ca nu stiu nici editorii. Daca ne-am limita strict la colectii, blogul s-ar stinge; colectiile pot fi un factor de cultura, iar cultura trebuie insusita si discutata

  67. @ altmarius
    Nu pot decat sa te apreciez pentru informatiile pertinente pe care le oferi pe acest blog, nu doar la aceasta sectiune, informatii care au fost benefice chiar si pentru mine. De asemenea sunt convins ca o polemica argumentata si civilizata este constructiva. Nici nu am considerat altfel, doar ca am facut un apel prin care sa ne rezumam mai mult la informatii decat la discutii aprinse, fie ele si civilizate ori constructive din alte puncte de vedere decat subiectul articolului.

  68. @ Raluca Dancu
    Sincer eu mi-am cumparat aproape toate cartile iesite pe piata cu autorii premiati cu Nobel si citesc pe banda rulanta, descoperindu-i pe cei care imi intra la suflet. Sunt autori si autori, degeaba se critica atat, cine a meritat sau nu aceast premiu. Chiar daca unii spun ca autorul x sau y nu a meritat Nobelul si l-a luat, la acesti autori, fiecare dintre noi putem descoperi ce nu descoperim la ceilalti care chiar l-au meritat, sau nu ne regasim in ceea despre ce au scris. Criticile fiecaruia sunt normale si binevenite. Nobelul, politic sau nu, este cea mai mare distinctie care se poate acorda unui scriitor de la 1901 incoace. In fiecare an, sunt atatia nominalizati, toti sunt scriitori foarte buni, cine ia Nobelul, e voarba doar de gustul suedezilor. Polirom, Rao, Humanitas, Art etc. au scos editii foarte frumoase de ti-e mai mare dragul sa citesti. Acum chiar eram curios de aceasta colectie a jurnalului national sa vad ce pot sa mai scoata si eu nu am. Chiar daca pe Pirandello il aveam, aceeasi carte, doar ca are inca 2 piese de teatru in plus (ma intreb de ce jurnalul nu au introdus in primul volum si restul de 2 piese de teatru daca tot au publicat acelasi volum al aceleasi traducatoare; oare era asa de greu sa mai treaca inca 50 de pagini, dar ce sa-i faci?), ieri l-am cumparat si pot spune ca sunt foarte multumit de felul cum arata cartea (coperta, hartie) si poate rezista in biblioteca mea zeci de ani, fiind citita si recitita. Volumul 2 (Henryk Sienkiewicz – Fara ideal) era singurul care imi lipsea din biblioteca de la Sienkiewicz din cauza editiei mai vechi de la editura Corint (2006) si din cauza ca nu prea se mai gaseste cartea prin librarii. Deci sunt sigur ca or sa apara si volume pe care nu le am. Dar l-a felul cum arata colectia Nobel in momentul de fata si probabil ca va arata pe viitor si mai bine (prefata si critica, discursul complet la acordarea premiului Nobel) merita cumparata toata colectia, chiar daca o sa am dubluri, mai ales si la pretul redus. Fiecare carte care va aparea merita citita. Consider ca fiecare dintre noi trebuie sa aiba in biblioteca aceste carti ale acestor autori premiati.
    Felicitari Jurnalul National! Sper ca aceasta colectie sa nu se intrerupa niciodata! Premiul Nobel se va decerna mult timp de acum inainte!
    Sincer, decat sa citesc autori ca Stephenie Meyer sau ca Anne Rice sau ca nu stiu ce alte exemple care nu stiu prin ce minune or sa apara de lista nominalizatilor la premiul Nobel (mai mult ca sigur niciodata!), e doar o parere personala, prefer sa aleg un autor de Nobel, urmarit de ani de zile de academia suedeza, care in final a primit premiul si care cu siguranta imi va starni foarte mult interesul. Nu inseamna ca citesc doar autorii care au luat Nobelul. De exemplu autorul meu preferat e Kafka.
    Sincer, noi dam cel mai mare premiu unei carti, in functie de cat de mult ne-a placut acea carte, nu conteaza cine este autorul sau daca a luat vreun premiu. Fiecare carte citita e importanta! Dar mai importat este ca acea carte sa ne ramana in suflet!
    ” Cea mai buna cartea este aceea care te citeste pe tine.”

  69. @Iulian
    Ai dreptate! Si mie mi-au fost de folos multe informatii care au fost postate pe blogul asta. Spre exemplu calitatea traducerilor, a aparatului critic anexat, a caliatatii hartiei, a copertelor, probleme de legatorie, chestiuni legate de selectie a cartilor sau ale autorilor, etc. Sunt lucruri pe care nu le stiam, pentru ca nu sunt specialist in domeniul asta. Multumesc tuturor celor care au lamurit o multime de astfel de aspecte legate de colectiile ce ne sunt oferite.
    Imi cer iertare daca consideratiile mele legate de colectii, romane, autori, lucrari sau chiar cele legate de cultura si scoala (cat ma pricep si eu) au deranjat chiar atat de mult pe participantii acestui blog. Totodata, imi recunosc toate greselile de apreciere pe care le-am facut pe-aici. Din cate stiam eu, o polemica pe o anumita tema nu ar putea fi decat benefica pentru toti cei interesati de subiect, dar poate ca m-am inselat! Promit sa nu mai intervin pe astfel de teme, imi dau seama ca sunt totusi chestiuni sensibile si frustrante pentru multa lume.

    PS: Pe vremea mea (acum 30 de ani), persista o intrebare care ma scotea din minti: „s-a bagat carne, sau nu?”. Acum am vazut pe blogul asta o postare cu aceeasi conotatie: „e bataie pe cartile Nobel, sau nu e?” Asta este singurul motiv pentru care reactia mea a fost probabil nepotrivita. Si pentru care-mi cer inca odata scuze!

    S-auzim de bine!

  70. @ Tic si Iulian
    Reiau invitatia pe care am mai facut-o – si sper in bunavointa gazdei, Colectionarul: vizitati si reteaua culturala http://altmarius.ning.com, intrucit acolo se pot discuta problemele culturale mult mai pe larg decit o putem face pe aici. Blogul colectionarilor este un blog deosebit, in care-mi face placere sa ma aflu, dar aceste discutii nu-si au locul aici.

  71. Sincer apreciez incercarea de-a publica romanele celor laureati cu Nobel, insa in niciun caz n-as fi inceput cu Luigi Pirandelo, mai ales cu :” Sapte personaje in cautarea unui autor”, indragesc dramaturgia lui Pirandelo, dar este mult prea complicata, la fel si proza, eu as fi propus pt inceput Knut Hamsun cu :”Pan” si „Victoria” usor de citit dar si placut, iubirea imposibila cu partea ei lacrimoasa este la moda-n zilele noastre, in primul roman se confrunta doua caractere tari care refuza sa recunoasca ca nu pot traii unul fara celalalt, in al doilea roman, banul este cel care desparte, oricum excelent de potrivite cele doua romqane pt zilele noastre, apoi as fi continua cu scriitorii nordici, care au romane usor de citit cu subiecte din cel mai interesante, unele exotice cum este Pelerinul Kamanita, etc, bineanteles sud-americanul Gabrielo Garcia Marquez, cu romanul sau emblematic :”Un veac de singuratate”. As fi preferat recunosc si romane mult mai noi, fara Nobel publicate in secolul 21, ma refer la Alexandru si Alestria scris de-o dizidenta chineza Shan sau asa ceva si Omul de aur de Annabel Lyon toate cu referire la copilaria si viata sentimentala a lui Alexandru cel Mare, foarte interesante, eu le-am cumparat din Madrid si cu toate ca nu cunosteam foarte bine limba spaniola, m-au captivat intr-atat incat stateam cu dictionarul langa mine si le-am citi pe nerasuflate intr-o zi si noapte.

  72. Sincer apreciez incercarea de-a publica romanele celor laureati cu Nobel, insa in niciun caz n-as fi inceput cu Luigi Pirandelo, mai ales cu :” Sapte personaje in cautarea unui autor”, indragesc dramaturgia lui Pirandelo, dar este mult prea complicata, la fel si proza, eu as fi propus pt inceput Knut Hamsun cu :”Pan” si „Victoria” usor de citit dar si placut, iubirea imposibila cu partea ei lacrimoasa este la moda-n zilele noastre, in primul roman se confrunta doua caractere tari care refuza sa recunoasca ca nu pot traii unul fara celalalt, in al doilea roman, banul este cel care desparte, oricum excelent de potrivite cele doua romqane pt zilele noastre, apoi as fi continua cu scriitorii nordici, care au romane usor de citit cu subiecte din cel mai interesante, unele exotice cum este Pelerinul Kamanita, etc, bineanteles sud-americanul Gabrielo Garcia Marquez, cu romanul sau emblematic :”Un veac de singuratate”. As fi preferat recunosc si romane mult mai noi, fara Nobel publicate in secolul 21, ma refer la Alexandru si Alestria scris de-o dizidenta chineza Shan sau asa ceva si Omul de aur de Annabel Lyon toate cu referire la copilaria si viata sentimentala a lui Alexandru cel Mare, foarte interesante, eu le-am cumparat din Madrid si cu toate ca nu cunosteam foarte bine limba spaniola, m-au captivat intr-atat incat stateam cu dictionarul langa mine si le-am citi pe nerasuflate intr-o zi si noapte. Scuze pt greselile de ortografie, ma grabesc, recunosc nu mi-au scapat cartile laureatilor cu Nobel din secolul 20, ii am pe toti si c-o buna parte din operele lor, cu toate ca teatrul epic a lui Brecht, nu este la fel de comestibil ca teatrul lu EUGEN O’NEIL, ce-si cauta filonul inspiratiei in tragedia greaca a lui Eschil si Sofocle, mai putin in cea a lui Euripide, spun asta pt ca Electra lui Euripide mi s-a parut mai blanda decat a celor doi, vorbesc de piesa:”Din jale sa intrupat Electra”

  73. @Stateira
    Este foarte complicata aprecierea ca s-ar fi cuvenit sau nu inceperea unei colectii cu Pirandello sau cu altceva. Editii in limba romana din Pirandello au fost destul de rare – ceea ce ma deranjeaza este cu totul altceva! Slabiciunea aparatului critic – sper ca acest lucru nu se va repeta si la Sienkiewicz. Ma deranjeaza schimbarea formatului colectiei BPT, care putea fi continuata cu carti din literatura Nobel, fara sa se intrerupa publicarea cartilor de literatura romaneasca. In fine, nu au specialisti in politica editoriala, la fel ca si editura Adevarul…

  74. o intrebare pentru dl Tuca, de ce ati oprit reeditarea bpt? Oare chiar nimic nu putem duce la bun sfarsit?

  75. Abia am terminat Arhipeleagul Gulag de Soljenitin, obositor, cu parti interesante, dar nu pe gustul tuturor, sincer cred c-a fost un Nobel, politic, scriitorul nu mi se pare la fel de mare ca alti scriitori rusi contemporani cu el:Valentin Rasputin si Evtusenko, nu ma incanta publicarea operelor sale, am de el si-o carte de analiza politica a societatii ruse, bine scrisa, dar putin argumentata. Revin si spun, adica scriu, ca trebuia sa se inceapa cu scriitori nordici, cu opere mai pe placul publicului, altfel va fi un fiasco comercial. Eu sunt amatoare de romane cu teme istorice sau religioase, de exemplu la Thomas Mann, as prefera :”Iosif si fratii sai”, dar pot sa jur ca va fi romanul psihologic sau hai sa-i spunem de analiza:”Muntele vrajit”, nu suport romanele care au in centru atentiei o lume a lagarelor de concentrare [ vezi Soljenitan] sau a orcarei lumi inchise [ vezi Muntele vrajit], concentrationiste,fie chiar si cea a unui spital, sanatoriu,etc. Eu mai sper sa apuc sa citesc in Romania superbele carti a doua femei exceptionale: Shan Sa-scriitoare chineza nascuta-n Beijing si traitoare la Paris dupa 1990 CU ROMANUL ALEXANDRU SI ALESTRIA, chiar daca romanul este un pic cam erotic si de citit dupa 15 ani, totusi este o imagine plauzibila asupra vietii lui Alexandru Macedon, asupra vietii amoroase, apoi urmeaza scriitoarea Annabel Lyon cu Omul de aur, care se ocupa de copilaria lui Alexandru Macedon si cu influenta profesorului Aristotel asupra tanarului rege. APROPO DE CE NU SE PUBLICA IN ROMANIA CANTECELE SUMERIENE DEDICATE ZEITEI INANNA/ISTAR, chiar daca sunt erotice, ele au fost scrise acum 3200 de ani si merita stiute, ma refer la cele care se refera la iubirea dintre Inanna si Dumuzi, apoi cele dedicate lui Baal si Anat, poeme feniciene, ce-i drept si ele erotice, ca sa nu mai pomenesc de Epopeea lui Ghilghames, Enuma elis, Enlil si Ninlil, Enki si Ninhursag, etc. Scriitori greci si romani?

  76. @Ada
    Romanul „Iubeste Revolutia” este descrierea dramei unui tanar intelectual rus de la sfarsitul anilor 1940, matematician, pasionat de istorie si literatura, care-si cauta integrarea in regimul sovietic de dupa razboi, in speranta regasirii unei lumi care sa-l reprezinte. Pentru asta a indurat cu stoicism multe sacrificii, convins fiind ca suferintele si umilintele pe care le traieste sunt obligatorii pentru implinirea idealurilor revolutionare ale acelor ani. Toate nedreptatile indurate sunt subordonate unui avant revolutionar neconditionat.
    Soljenitin avea 23 de ani cand a scris acest roman.

    Raman la parerea ca literatura politica este foarte interesanta si incitanta, dar intr-o colectie de carti, in biblioteca personala, prefer opere valoroase literar pliate pe subiecte politico-istorice, decat opere valoroase politic sau istoric pliate pe forme literare. Chiar daca cele din urma sunt premiate cu Nobel!
    Ca si cum s-ar putea compara romanul lui Soljenitin cu „Cel mai iubit dintre pamanteni” sau „Delirul” lui Marin Preda, sau s-ar pune pe picior de egalitate poeziile lui Marin Sorescu cu cele ale lui Mihai Beniuc!

    Am citit cartea lui Soljenitin, o am deja in bibioteca (editura ART, 2009), mai am si altele de acelasi autor dar, repet, desi este un roman foarte bun, o colectie Nobel ar trebui sa selecteze crema literaturii din ultimii 120 de ani! Scrierile bazate pe disidente politice (Soljenitin, Havel, chiar Herta Mueller, etc.), ar putea face obiectul unei colectii separate!

    Este doar parerea mea, rog sa fiu iertat de catre cei care nu mi-o impartasesc!

  77. @ Adrian Muresan
    Reeditarea BPT nu s-a oprit; doar s-a schimbat formatul colectiei, propunindu-se titluri din literatura universala, si nu romaneasca. Parerea mea este ca putea fi continuata si seria romaneasca, prin alternanta cu literatura Nobel – mai ales ca titlurile alese pentru acesta noua serie sunt relativ secundare (dar aceasta este o apreciere subiectiva).
    @ Tic
    Suntem perfect de acord. Am citit mai multe lucrari de Soljenitin, si consider ca nu poate fi pus pe acelasi plan al marilor scriitori rusi (Tolstoi, Turgheniev, Cehov, etc) Macar datorita faptului ca scrierile lui sunt strict politice, avind putina tangenta cu literatura. Astept sa vad daca in seria Nobel va fi publicat Solohov, al carui Don linistit face parte, incontestabil, din marea galerie rusa.

  78. Mihail Solohov cu „Donul linistit” si Thomas Mann cu „Iosif si fratii sai” s-ar potrivi excelent intr-o astfel de colectie, cu atat mai mult cu cat aceste titluri nu au mai fost reeditate de ceva vreme la noi in tara.

  79. Doamne!!!Ce fericire!!!Ma bucur din toata inima ca va apare Pearl S. Buck, “Înger luptător” si sper sa apara si alte carti ale acestei scriitoare,e absolut minunata,va multumesc.

  80. Eu imi doresc f. mult sa editeze de Pearl S. Buck „Vant de Apus, vant de rasarit”. Prin intermediul a 2 povesti de dragoste se contureaza diferenta de civilizatie intre Orient si Occident.

  81. Ce colectie de carti superba! Si, de ce sa nu fim sinceri, nici pretul nu e asa mare…

  82. Am cumparat-o,„Inger luptator”,arata foarte bine,ma bucur mult ca a aparut,acu ma apuc de ea,o voi reciti cu multa placere.

  83. Propun sa nu se omita, ba chiar sa se prioritizeze publicarea unei carti superbe, Solohov cu Pe Donul linistit, stiu ca a fost contestat ca fiind chiar el autorul cartii, ca s-a spus ca este o carte scrisa cu negri, dar pe mine ca simplu cititor toate astea pot cel mult sa ma incite, sa-mi starneasca curiozitatea, nu sa ma indeparteze, sau sa ma faca sa o consider mai putin minunata.

  84. Stie cineva, despre ce este vorba in „Floarea intunecata”? Este tot un roman?

  85. @ Elena

    Daca ar publica Pe Donul linistit(Solohov) si Iosif si fratii sai(Thoman Mann), Jurnalul ar intrece toate asteptarile.

  86. @Ada
    Este un roman de dragoste scris in stilul caracteristic celorlalte opere ale lui Galsworthy, o drama romantica din Anglia anilor 1880.
    Spre deosebire de alte opere ale autorului, romanul este destul de scurt (max. 250 de pagini).
    Pentru iubitorii acestui gen literar, este o carte buna!

  87. @ Onofrei
    De acord cu propunerile pentru Solohov si Thomas Mann, la care as adauga Hemingway si Andre Malraux. Pentru prima jumatate a secolului XX, premiantii Nobel pentru literatura aveau intr-adevar valoare, care nu era politica…

  88. Recomand , poate chiar o s-o scoata cei de la Jurnalul N., -Elias Canetti – Orbirea- este un roman absolut senzational.

  89. Am citit „Inger luptator” si din nou, mare dezamagire. Corectura este mizerabila. Cum pot scoate o carte atat de buna, intr-o editie atat de ingrijita si plina de greseli de ortografie!?!?

  90. @Costel
    Romanul Silja a mai fost editat la noi prin 1967, in traducerea lui Constantin Toiu, sub denumirea de „O soarta zbuciumata”. Nu l-am citit niciodata; stiu doar ca este povestea unei fete sarace care traieste in mediul rural plin de greutati si de lipsuri din Finlanda inceputului de secol XX.
    Poate gresesc, dar cred ca romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, care trateaza aproximativ acelasi tip de subiect, este cam de 10 ori mai valoros, chiar si din punct de vedere literar.
    Astept totusi parerile celor care sunt mai avizati decat mine in ceea ce priveste valoarea operei acestui scriitor finlandez.

  91. @ Tic
    Sub denumirea obisnuita „Silja” a mai aparut in vechea colectie „Meridiane” a Editurii pentru literatura universala” cred ca prin anii 67-68. Am detinut in biblioteca din Bucuresti aceasta carte, cred ca avea un numar de colectie foarte scazut (33 sau prin preajma). Nu cunosc editia despre care vorbesti, si nu stiu daca scriitorul Constantin Toiu (care a efectuat destule traduceri), a facut traduceri si din finlandeza. Oricum, eu nu am gasit acest lucru.

  92. @altmarius
    Ai dreptate, cred insa ca vorbim de aceeasi editie. Traducerea este a lui Constantin Toiu
    La noi au fost editate pana acum urmatoarele carti ale scriitorului finlandez (index-urile sunt cele date de catre Biblioteca Centrala a Universitatii Craiova):

    1 – SILLANPÄÄ, FRANS EEMIL.
    Sfîntă mizerie : Roman / F. E. Sillanpää ; În româneşte de Raul Joil. – Bucureşti : Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1957.
    207 p. – (Literatura universală contemporană).
    821.511.111-31=135.1 082.1 Literatura universală contemporană
    I 5604

    2 – SILLANPÄÄ, FRANS EEMIL.
    Silja sau O soartă zbuciumată : Roman / Frans Eemil Sillanpää; În româneşte de Constantin Ţoiu; Prefaţă de Alexandru Sever. – Bucureşti : Editura pentru Literatură Universală, 1967.
    343 p.
    821.511.111-31=135.1
    I 4488

  93. @ Tic
    Multumesc pentru datele oferite. Chiar nu stiam ca Toiu a facut traduceri si din finlandeza, si desi am detinut editia din 1967, acum nu mai am acces la ea, eu fiind in Tirgu Mures acum. In orice caz, este bine ca se reiau traduceri aparute acum 30-40 de ani (Galsworthy – Floarea intunecata este o asemenea traducere), intrucit erau traduceri excelente, care respectau si litera si spiritul originalului.

  94. @altmarius
    Cu multa placere!
    Acum, nu stiu daca traducerea cartii de la JN va fi cea facuta de Toiu pentru editia din 1967. Vom vedea!
    Pe de alta parte, este foarte probabil ca Toiu sa fi tradus romanul dupa versiuni deja traduse in limbi de circulatie, engleza, germana, franceza, etc. Mi-e totusi greu sa cred ca stia finlandeza la nivel de traducator profesionist. Daca observi, la editia din 1967, in loc de „traducere de…” este scris „in romaneste de…”.
    Oricum, observatia asta este doar o simpla paranteza, toate traducerile facute de Toiu fiind de cea mai inalta calitate.
    O zi buna!

  95. Asa este!
    Observati, va rog, si comentariul foarte defavorabil pe care l-am facut asupra unor traducatori contemporani care s-au incumetat sa traduca si John Galsworthy (Domeniul) si Paul Feval (Cocosatul). Cred ca totusi specializarea de pe vremuri era mai utila… Vezi Ion Ianosi (din limba rusa), Stan Velea (poloneza), Antoaneta Ralian (engleza), Angela Marian (franceza) si Constantin Toiu

  96. @altmarius
    Ai mare dreptate!
    Pe „vremuri”, contau mai mult pasiunea, munca si valoarea, si mai putin banii! Asta pentru ca bani mai multi decat incadrarea salariala conform postului ocupat, n-aveai cum sa castigi!
    De-asta, cei care s-au remarcat atunci si care au iesit in fata in „perioada de trista amintire”, in toate domeniile, rezista si astazi, si nu au rivali in domeniul lor de activitate, nici macar acum, dupa 23 de ani! Acum, oricine apuca sa silabiseasca ceva pe finlandeza, devine peste noapte traducator, pe bani de 100 de ori mai multi decat cei castigati de adevaratii profesionisti ai traducerilor literare.
    Constantin Toiu, alaturi de multe alte personalitati care au asudat la traducerea multor opere literare universale, a trait din munca lui si dintr-un salariu obisnuit. Multi dintre ei nu au ajuns nici vedete, nici nume sonore in randul publicului larg. Nici nu s-au imbogatit din asta. Dar si-au facut meseria cu pasiune si, pentru ei, asta a fost cea mai mare satisfactie a vietii lor.
    Acum avem ministri ai invatamantului cu zeci de doctorate plagiate, fara nicio opera creatie proprie, dar sunt milionari in euro!
    Este cam trist, ne ramane doar speranta pentru viitor, daca nu pentru noi, macar pentru copiii nostri sau macar pentru nepotii nostri! Doamne-ajuta!
    Cam asta este diferenta!

  97. alexica :Am citit “Inger luptator” si din nou, mare dezamagire. Corectura este mizerabila. Cum pot scoate o carte atat de buna, intr-o editie atat de ingrijita si plina de greseli de ortografie!?!?

    si eu am citit-o si confirm, corectura slaba, este prima carte pe care o cumpar din aceasta colectie si ma asteptam la o corectura de Nobel, nu a fost cazul, din pacate. Celelalte carti ale colectiei tot asa slab revizuite sunt? Oricum, in topul cartilor cu o corectura groaznica, dintre cele aparute in ultimii ani, raman „Viata lui Iisus”-de la G. Sporturilor si Shogun – Adevarul.

  98. @laurentiu17
    inseamna ca nu ai citit Armance de Stendhal. La un moment dat nici nu mai stiam daca personajul principal e femeie sau barbat :). Si nici Villette nu a fost prea departe, cu toate verbele traduse la perfect simplu ( fusei, ma dusei, etc)

  99. Aceasta carte nu a mai fost tiparita in traducere romaneasca decit in anii 1943 si 1992, ultima editie aparind la editura Porto-Franco din Galati. Nu am citit aceasta carte, dar Kipling are o scriitura extrem de bogata, care justifica achizitionarea oricarui titlu. Din pacate, nu am date despre traducatorul folosit pentru aceasta editie.
    Intors din infernul scaldat intr-o lumina sublima a Sudanului, pictorul Dick Heldar reintalneste in ceturile Londrei femeia pe care in copilarie jurase ca o va iubi toata viata. Melodrama? Poate. Dar totul este adevarat, «bazat pe o intamplare reala» – cum ar promova Hollywoodul povestea daca s-ar hotari sa o refilmeze. Kipling impleteste printre firele acestui roman o istorie personala secreta. (din prezentarea Jurnaluluii national)

  100. Buna, as vrea sa stiu si eu daca am pierdut primele numere de la colectia nobel de la jurnalul national.. cum as putea face rost de ele ?

  101. Am citit cartea finlandezului Frans Eemil Sillanpaa, m-am gandit ca au schimbat titlul, dar se pare ca cel de acum este originalul, intr-adevar multa saracie, umbra, amaraciune, frig si dezolare in acest roman, nu greu de citit, nordici in general sunt usor de citit, totusi desi admir literatura ce vine din zona peninsulei scandinave, trebuie sa remarc ca acest autor este prea sumbru, de preferat o Selma Lagherlof, daca am scris bine numele. As dori din tot sufletul sa se publice Alexandru si Alestria de Shan Sa si Omul de aur de Annabel Lyon, n-au nobel, dar va asigur ca sunt doua romane extraordinare scrise de-o chinezoaica si o canadiana despre Alexandru cel Mare, toate surprind lucruri interesante despre el, avand si-o documentatie istorica, bunicica. In rest pot sa va spun ca romanele publicate in Colectia Nobel sunt mai periferice. Ingerul luptator este poate cel mai slab roman a lui Perl, ea fiica de pastor greu s-a debarasat de rolul moralist in romanele sale, care au ca sol de actiune China, mi se pare Casa de lut este ceva mai stralucit, dar fiica de pastor se demasca si-n acest roman, dupa mine scriitoarea este foarte subtire, n-as trece-o in randul marilor scriitori de Nobel

  102. Floarea intunecata, romanul iubirilor i-as spune, este putin autobiografic, intalniti iubirile din tinerete ale scriitorului si cele ale maturitati, daca nu ma insel scriitorul a trait cu sotia varului sau primar, dupa mai multe aventuri care n-au dus la o relatie stabila , spre finalul vieti cei doi s-au casatorit.

  103. @ Stateira
    Scriitoarea ,este Pearl Buck ,nu Perl si nu imi place ca vorbesti cam in necunostinta de cauza,ai citit romanele ei?vad ca te exprimi cu „poate cel mai slab roman„,„mi se pare Casa de lut e ceva mai stralucit„„dupa mine scriitoarea e foarte subtire„si „n-as trece-o in randul marilor scriitori de Nobel„;au „trecut-o„ altii in masura sa o faca.Cu „poate„si „mi se pare„,ar trebui sa-ti pastrezi parerile pentru tine daca Academia Suedeza i-a acordat Premiul Nobel si americanii Premiul Pulitzer .

  104. Nu premiile fac scriitorii , cum nici Oscarurile nu fac filmele mai bune.De multe ori este vorba si de politica si anumite reparatii morale facute unei categori sociale sau unui popor.Asfel spus sunt o serie de autori laureati cu Nobel care nu spun mai nimic, ale caror carti, ce a atins anumite probleme delicate sau sensibile au reusit sa inhate Nobelul, fara sa fi avut vreun succes rasunator ulterior.Pot da cateva exemple aleatoriu:Brodski, Milos, Kertesz e.t.c.Personal, nu am citit nici un roman de Pearl Buck, ceea ce nu ma face inferior fata de unul care a citit.Gusturile nu se discuta cand este vorba de carti, filme , muzica sau mai stiu eu ce.Gen „sa iti pastrezi comentariile pentru tine”, mi se pare jignitor , chiar daca nu ma priveste direct.Este un blog de comentarii si cred eu, fiecare poate sa isi spuna parerea fie ca sunt sau nu in asentimentul nostru!

  105. @ lapidarium
    nu am spus “sa iti pastrezi comentariile pentru tine”, ai citat gresit,normal,fiecare e liber sa posteze orice comentariu,decent doreste.Eu am spus „,ar trebui sa-ti pastrezi parerile pentru tine„,nu trebuie sa influentezi cititorii .Ce critic este Stateira sa spuna „dupa mine scriitoarea este foarte subtire, n-as trece-o in randul marilor scriitori de Nobel„.Eu am citit toate sau aproape toate cartile ei si mi-au placut foarte mult,deci imi pare rau ca voi,care marturisiti ca nu ati citit nici un roman al ei s-o calificati in acest fel.

  106. @lapidarium
    Subscriu in totalitate!
    Mai pot adauga la lista autorilor care au luat Nobel-ul pentru literatuara fara a dobandi si notorietate publica in literatura mondiala si alte nume: Herta Muller, Akinwande Oluwole Soyinka (Nigeria), Naguib Mahfouz (Egipt), etc.
    Repet, premiile Nobel incepand cu anii 1970 s-au acordat pe criterii prepondernt politice, geo-politice, regionale, sociale si militantiste, fara prea mare legatura cu valoarea literara. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca, desi acorda premii la nivel international, juriul Nobel este format exclusiv din membri ai Academiei Suedeze. Asta explica si de ce exista o inflatie de castigatori Nobel din randul scriitorilor scandinavi, in detrimentul altor autori francezi, englezi, americani, germani, rusi, etc., cu opere literare de valoare universala. Dau un singur exemplu, in 1974, Nobel-ul pentru literatura a fost acordat pentru doi scriitori, ambii din Suedia: Eyvind Johnson si Harry Martinson. Iertata-mi fie ignoranta, dar eu n-am auzit de ei!
    Ca sa ne facem o parere cat mai realista despre aceasta distinctie, daca nu ma inseala prea mult memoria si daca informatia asta n-a fost doar o simpla propaganda a regimului comunist, prin anii ’80 unul dintre nominalizatii la premiul Nobel pentru pace era Nicolae Ceausescu…
    Revenind la colectia de la JN, ceea ce ma deranjeaza cel mai mult este ca au ales sa editeze operele cele mai putin valoroase ale scriitorilor de Nobel si nu acelea prin care acestia si-au castigat notorietatea in planul literaturii universale.
    Si ma mai deranjaza calitatea indoielnica a traducerilor si a corecturii.
    Pacat pentru calitatea grafica si tehnica de exceptie in care sunt realizate cartile!

  107. @ Tic
    Sunt de acord cu majoritatea afirmatiilor facute de tine in comentariul anterior, dar nu cu toate: ceea ce ma determina sa raspund! Naguib Mahfouz este un scriitor de valoare, mai ales pentru cei care apreciaza si literatura araba. De asemenea, l-am citit pe Eyvind Johnson – a avut un singur titlu tradus la Univers, din cite stiu, pe care l-am citit – iar acest scriitor este absolut exceptional. Chiar merita Nobelul, fara parti-pris-uri. Ceausescu nu a fost nici macar o data nominalizat la Premiile Academiei Suedeze – ar fi vrut aceasta recunoastere, dar nu a indeplinit nici pe departe criteriile extrem de stricte. Repet: singurul roman, care a avut o nominalizare, dar care nu a fost luata in discutie a fost Nichita Stanescu.
    Regret enorm intreruperea seriei de literatura romana. Seria Nobel nu face decit sa dubleze inutil seriile altor edituri, si fara o vinzare spectaculoasa. De altfel, nici volumele acestei serii nu se prea vind!

  108. Citeste mai bine comentariu!Eu nu am afirmat ca este o scriitoare slaba!Atata timp cat nu am citit nimic despre ea, nici nu puteam sa imi dau cu parerea.Dar, daca tot o aperi cu inversunare, eu nu as pune-o in randul scriitorilor americani „must be”.Nu o vad figurand langa Faulkner, Poe sau Hemingway.Nici nu sunt un mare iubitor de de literatura nord americana, preferintele mele inclinand catre literatura poloneza si rusa.Respect pentru cei doi buni cunoscatori in ale literaturii, Tic si Altmarius, ce vin in permanenta cu amanunte noi, intr-o polemica decenta si constructiva.Este o reala bucurie sa citesc comentariile lor ( si nu sunt omul care lauda prea usor!).

  109. @ Lapidarium
    Multumesc pentru comentariu! Si eu apreciez literatura slava (in special poloneza si rusa, dar si ceha), dar agreez si literatura romana, asa cum imi plac si marii scriitori (dintre care unii chiar au fost premiati cu Nobel – si Hemingway, dar si Malraux…). Sunt excedat de multitudinea comentariilor – de pe acest blog – pentru „colectia de carti romantice” a caror moda (lansata prin anii ’90 o credeam apusa pentru totdeauna), dar, deh, de gustibus non disputandum!

  110. @ altmarius

    Mai trebuie sa treaca anii sub pamant pana sa ia Andre Malraux premiul Nobel, „altmarius”. Inainte sa afirmi ceva, ar fi bine sa te documentezi mai bine. Nu o zic in nume de rau. Poate a fost o neatentie din partea ta. Malraux nu a putut sa ia Nobelul datorita faptului ca a fost considerat un scriitor mediocru, bineinteles si din cauza implicarilor sale in polica. Recomand cu caldura „Conditia umana” de Malraux. E o carte deosebita. Acuma deinde si de gusturile fiecaruia.
    Intradevar, Jurnalul nu au scos cele mai bune titluri de la acesti autori, dar totusi poate fi un inceput. E de apreciat initiativa lor! Problemele sunt mai multe, pe langa ce titluri se editeaza, sunt traducerile, corectura. E enervanta superficialitatea lor! Daca tot traduc discursul fiecarui autor, de ce oare nu il traduc pe tot? Sincer, la banii la care se vand aceste carti din colectie, ei considera ca mai mult nu se merita sa platim pentru un titlu. Daca vrem carti de o calitate deosebita al unor scritori de Nobel, sa cumparam de la Polirom, Humanitas, RAO. Au scos cele mai bune carti ale acestor scriitori premiati. Aproape intotdeauna pretul pune accentul pe calitate. Cu totii ne dorim traduceri foarte bune, corecturi, si bibliografie detaliata, discurs integral, dar nu cred ca multa lume ar da de exemplu un pret mai mare pe un titlu. Pana la urma, cred ca suntem multumiti si cu ce avem!

  111. @ Onofrei
    Recunosc, a fost o scapare pe care o regret: Malraux mi-a placut intotdeauna foarte mult, dar nu a luat premiul Nobel… premiu pe care l-au luat in schimb scriitori fara rezonanta. Nu a fost o insuficienta documentare, pur si simplu am scris fara sa gindesc – mea culpa! Nu am posibilitatea de a sterge aceasta greseala, pe care o regret.
    Pe de alta parte: am scris mai devreme ca Jurnalul nu face decit sa dubleze alte editii Nobel ale altor edituri (Polirom, Art, Orizonturi, Aramis, etc) Este o serie inutila, si care, chiar daca are un pret mai bun, nu se vinde. In fine…

  112. O sugestie pentru eventualii editori care citesc aceste notatii ale unor impatimiti ai cartilor: ce-ar fi sa se editeze o serie de carti – eventual in Biblioteca pentru toti – ale scriitorilor care au fost nominalizati la obtinerea unor diverse premii, dar din varii motive nu le-au obtinut? Aici, cred ca recolta ar fi foarte bogata.

  113. silija emotioneaza prin poveste, stilul e putin eliptic, nelesfuit.
    am citit aici despre eyvind johnson – da, vreo doua romane sint traduse la noi, vise despre trandafiri si flacari si racoarea tarmurilor, primul este foarte frumos, pe al doilea nu l-am terminat, ceva mai bolovanos.
    cartile lui faulkner sint geniale. alte carti geniale: cristos versus arizona de camilo jose cela, bila vrajita de patrick white, toba de tinichea de grass, toate cartile lui saramago, aproape toate cartile lui marquez, aproape toate cartile lui llosa, oameni si soareci de steinbeck. ma refer la cartile laureatilor nobel. si mai sint si altele.
    carti proaste ale laureatilor nobel: potopul de clezio, cartile lui naghib mahfuz, onoarea pierduta a katharinei blum si fotografie de grup cu doamna de boll, anestezie locala de grass.

  114. @Lapidarium
    Multumesc pentru consideratii, dar nu cred ca le merit. Am citit foarte mult pentru ca mi-a placut, dar destul de amestecat. Spre regretul meu insa, in ultimii 30 de ani, meseria mea n-a avut nicio tangenta cu literatura. De aceea, literatura si istoria sunt pentru mine doar hobby-uri. Din punctul asta de vedere, parerile lui Altmarius sunt mult mai avizate, pentru ca este specialist in domeniul asta.
    Daca comentariile mele pe acest blog sunt totusi apreciate, asta ma onoreaza si le multumesc atat celor care mi-au impartasit opiniile cat si celor care au avut pareri contrarii. Din asta mai invat si eu!

    @Altmarius
    Nu am niciun argument pentru a te contrazice. Asta pentru ca nu l-am citit pe Eyvind Johnson si nici pe Naguib Mahfouz. Este posibil sa fi scris romane bune. Dar mi se pare destul de putin pentru titlul de laureat Nobel. Macar si pentru faptul ca nu au obtinut niciodata o popularitate sau o notorietate internationala. Sunt doar „pour les connaisseurs”! Repet, desi nu i-am citit, greu ma poate convinge cineva ca romanele lor sunt mai valoroase decat Morometii, Delirul sau Cel mai iubit dintre pamanteni ale lui Marin Preda!
    Chestia cu Nicolae Ceausescu propus pentru Nobel a fost vehiculata in presa vremii comuniste a anilor „80. De-asta mi-am si exprimat rezervele cu privire la veridicitatea acestui zvon. Dar nu-i nicio problema, oricum onorabila Academie Suedeza i-a oferit premiul Nobel pentru pace lui Yasser Arafat in 1994, adica „aceeasi Marie, cu alta palarie”!

  115. @Altmarius
    Sustin ideea editarii operelor scriitorilor doar nominalizati la Nobel sau castigatori ai altor premii de literatura.
    Ca sa ne putem face o idee despre ce „recolta” poate fi vorba, insir doar cateva nume: Nikos Kazantzakis, William Thackeray, Aldous Huxley, Lion Feuchtwanger, Maurice Duron, Andre Maurois.

  116. De multa vreme – cel putin 20 de ani – premiile Nobel – mai ales cele pentru pace, dar si pentru literatura – nu reflecta valoarea, ci sunt politizate. Au fost politizate si mai inainte (vezi Soljenitin, a carui valoare literara este discutabila, in comparatie, de pilda, cu Tolstoi, care a refuzat acest premiu, sau chiar cu Solohov, care l-a primit… Din punctul meu de vedere, nu valoarea a fost cea care a determinat acordarea premiilor Nobel (cel putin in domeniul literaturii), ci niste criterii absconse

  117. Arhipelegul Gulag a lui Soljenitin este cutremurator , incitant, viu- o adevarata incursiune in lumea comunista de dupa 1917.Despre calitatea artistica, nu m-as putea pronunta, poate si datorita multitudinii de personaje si documente ce se regasec in paginile romanului, ceea ce il face greoi de citit.Romanele lui Soljenitin sunt mai degraba rodul unor experiente personale, invartindu-se in acelasi univers concentrationar si nu unor fictiuni.As citi oricand cu placere inca odata Arhipeleagul decat, spre exemplu, Pearl Buck.

  118. @ lapidarium
    Ai citi cu placere Arhipelagul decat Pearl Buck.Pe care ai citit-o?Iarta-ma,nu am retinut daca ai citit ceva de ea,cineva a zis mai sus de gustibus non disputandum,deci,asta e parerea ta,a mea este ca nu as putea sa citesc ceva atat de cutremurator cum spui ca e Arhipelegul Gulag a lui Soljenitin ,dar incitant si viu este si tot ce a scris Pearl Buck.Este parerea mea.

  119. Nu se pot compara in nici un caz Pearl Buck cu Aleksandr Soljenitin, chiar daca amindoi sunt premianti Nobel. Am citit Arhipelagul Gulag si recunosc ca este cutremurator, incitant – dar, parerea mea ca tine strict de domeniul istoriei, si nu de cel al literaturii. Am mai citit de Soljenitin si „Boul si vitelul”. Acelasi stil greoi, strict documentar, care celor care vor sa se informeze asupra comunismului le ofera un material excelent. Recunosc, Pearl Buck nu am citit, desi detin citeva titluri in biblioteca proprie. Inca o data, premiile Nobel nu tin cont de aprobarea publica (asa i-as fi premiat si pe Malraux, si pe Maurois, mai ales pe Aldous Huxley sau pe Feuchtwanger.

  120. @ Nusica
    Draga Nausica, eu tastez in doua minute 50 de cuvinte si de regula nu ma uit pe ce scriu altfel as fi corectat greselile ce-mi vin din prea mare graba, eu intre timp trebuie sa citesc in engleza [uneori si-nspaniola] ce au tradus cei de la Oxford, mai nou, de pe tablitele de lut sumeriene, mai precis despre Enki si iubirile sale, sa stii sunt lucruri foarte interesante, „nusica”, care mai bine ti-ai spune „NAUSICA”, despre cum se facea dragoste acum 3200 de ani si crede-ma, perversitatea de acum, atunci era poezie. Am citit ce-a scris PEARL BOCK, pt ca-n perioada cand a luat Nobelul, bigotismul a cunoscut maximul de inflorire, ea fiind fiica de pastor cu imaginatie limitata, slab scriitor. Eu Nusica doresc sa nu-mi mai iau de pe net romanele celebre ale lui Mary Renault despre Alexandru cel Mare, ale lui Shan Sa si Annabel Lyon tot despre Alexandru cel Mare, vreau sa se publice pt prima data-n Romania, poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” si Enlil si Ninlil, daca se poate si cele canaanite despre Baal si Anath, aceste-a sunt mult mai interesante decat tot ce s-a publicat pana acum la colectia Nobel, multe carti foarte bune si interesante ce-au aparut in ultimi ani in SUA si Canada, au fost publicate de toate tarile care ne inconjoara numai de Romania, nu!!

  121. Eu ador sa citesc, o fac de la 5 ani, atunci au fost povestile, la 9 ani eram inebunita dupa romanele cuprinse-n COMEDIA UMANA a lui Balzac, in special cele care faceau parte din”Scene din viata pariziana”, acum ce sa-ti spun, ca de Pearl a ta am trecut cu mult dezgust pt ca am avut impresia ca am in fata un”Martor a lui Yehova”, lectura romanelor sale n-a fost o placere si recunosc am sarit cate doua pagini, dar sincer n-am pierdut nimic. Citeste draga ce vrei, gusturile nu se discuta, dar nu incerca sa-mi vinzi marfa iehovistilor, n-am nimic cu ei, dar bigotismul unora ma irita.

  122. @ Stateira
    Nici nu prea stiu ce si daca trebuie sa raspund ceva;poate,am nimerit pe un blog ,prea elevat,pentru mine;felicitari pentru cultura si pregatirea ta ,ma bucur ca ai citit „PEARL BOCK„ ;cu siguranta Enki si iubirile sale sunt cu mult mai interesante,desi ma cam sperie perversitatea despre care vorbesti.Si nu imi zic Nausica ,cu toate ca ,exista si pentru mine un Ulise,dar ma bucur ca ai spus asta,nici nu ma gandisem.Sunt convinsa ca vrei sa se publice romanele lui Mary Renault , ale lui Shan Sa si Annabel si poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” si Enlil si Ninlil,dar,ma intreb,cata lume ar avea pregatirea necesara sa lectureze asa ceva,sau,ar trebui,poate,sa se editeze un tiraj doar pour les connaisseurs.
    Oricum,observ,ati ridicat stacheta atat de sus,incat,putini mai indraznesc sa intre si sa comenteze ceva,uita-te la inceputul comentariilor.e bine?e rau?

  123. @ Stateira
    Pearl Buck nu este a mea,dar,daca citeai la 9 ani Balzac…am inteles,ma scuzi,succes la poemele erotice sumeriene despre” Enki si Ninhursag” ,dupa care esti „inebunita „.:)

  124. @ Stateira
    Nici eu nu sunt fan Pearl Buck, dar cred ca exagerezi un pic.
    Dupa parerea mea, scrierile antice, sumeriene, babiloniene, mayase, incase sau ce-or mai fi ele, nu se pot incadra in zona literaturii. Poate doar cu cateva exceptii, de ex. Iliada si Odiseea lui Homer, aceste scrieri sunt mai degraba studiate de catre istorici si nu de catre critici literari. Asta pentru ca au o valoare deosebita din punct de vedre istoric si ajuta enorm la descoperirea culturii, a vietii sociale, politice, economice, religioase a unor civilizatii de mult apuse.
    Subiectul este deosebit de interesant si te invidiez sincer ca ai ocazia sa cercetezi aceste lucruri. Cred ca aceste scrieri ar trebui publicate si in Romania, in reviste si publicatii de specialitate, dar nu prea au ce cauta intr-o colectie de literatura. Altfel, ar trebui sa se publice in colectia asta si Manuscrisele de la Marea Moarta, si Tablitele de aur dacice de la Sinaia, si textele mayase, si Profetiile lui Nostradamus, si Evangheliile apocrife, si Capitalul lui Marx, si Mein Kampf a lui Hitler, si teza de doctorat a lui Einstein!
    Nu orice text scris este literatura in adevaratul sens al cuvantului. Pentru ca altfel ar trebui sa includem aici si Cartea de Bucate de Sanda Marin, Mersul Trenurilor sau Cartea de Telefon!
    Sa revenim totusi cu picioarele pe pamant: vorbim aici despre colectii de carti pe care iubitorii de literatura doresc sa le detina in bibliotecile lor, si nu despre scrieri care fac obiectul cercetarii unor specialisti din diverse domenii.

  125. Multumesc,Tic,ai spus exact ceea ce eu nu m-am priceput si absolut la obiect,un lucru bun(ca sa vezi ca din toate ai ceva de invatat)a fost ca am aflat cine a fost Stateira si cu aceasta ocazie am citit si despre Alexandru Macedon .:))

  126. @ Tic
    Aici s-a deschis un subiect extrem de delicat, si care multa vreme nu-si va afla o rezolvare convenabila tuturor partilor. Ce facem cu literatura antichitatii? Este literatura sau este document? Conceptul de arta pentru arta este relativ recent , si este extrem de greu de stabilit daca opera lui Homer poate fi incadrata in literatura sau in document… Nemaivorbind de Geografia lui Strabon sau Istoria romana a lui Titus Livius, care au certe valente literare. De aceea am insistat tot timpul pe deschiderea in Biblioteca pentru toti a unei serii de Cultura generala, mult mai utila din toate punctele de vedere unei noi serii Nobel.
    Exitura Art a scos intr-o perioada o serie de titluri premiate cu Goncourt, Cervantes, Pulitzer, Goethe, dar si Nobel. Nu stiu daca au mai aparut carti in aceasta serie, dar mi se pare ca era mult mai utila decit seria Nobel de la JN>

  127. Voi ce parere aveti despre noua colectie Nobel ? Se merita cumparata comparativ cu Biblioteca pentru toti?

  128. @ Altmarius
    Ai in totalitate dreptate. Si eu as fi preferat o colectie de cultura generala de genul celei pe care o sugerezi tu, in locul acestei serii de Nobel de la JN. Mai ales ca m-au dezamagit atat autorii cat si titlurile alese spre editare pana acum.
    In comentariul meu am incercat doar sa simplific un pic lucrurile. Este incontestabil faptul ca literatura n-a aparut dintr-o data, brusc; aceasta isi trage seva din cele mai timpurii inscriptii preistorice descoperite in pesterile de pe intreaga planeta. Deci se poate pune problema daca operele lui Homer, Strabon, Titus Livius, reprezinta literatura sau nu, in aceeasi masura in care Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche (de pe la 1600), poate fi considerat o scriere literara sau un document istoric (acum 35 de ani mi-a fost predata la orele de Literatura Romana!).
    Daca vreti, este aceeasi dilema ca si in domeniul picturii (picturile rupestre versus Rubens, Michelangelo, Van Gogh, Leonardo da Vinci, Rembrandt), sau in domeniul dramatic (Sofocle, Eschil si Euripde versus Shakespeare).
    Eu am avut o pasiune imensa pentru istorie, mai ales pentru istoria antica; am citit multe carti in domeniul asta si, mai ales, mi-am colectionat cateva zeci de CD-uri cu filme documentare produse de Discovery sau BBC pe tema asta. Nimic nu mi se pare mai incitant decat sa citesc sau sa vizionez materiale despre antichitate, arheologie, arta, istorie, stiinta sau tehnica. Probabil ca mostenesc ceva din partea mamei mele, care a profesat ca si inginer geolog, dar care a fost deopotriva pasionata de istorie, arheologie, speologie, arta si literatura.

    Dar sa revenim la oile noastre.
    Postam aici, totusi, pe un blog de literatura dedicat unor colectii de carte editate de catre niste trusturi media, adica de niste publicatii ne care ofera inserturi de carte pe langa ziarele cotidiene.
    Ar fi absurd sa le cerem sa publice traduceri ale tablitelor de lut antice sumeriene in conditiile in care sunt sute de cercetatori si traducatori in lume care lucreaza de vreo 30 de ani la asta fara sa-si fi terminat inca treaba! Mai ales cand toti ne plangem ca traducerile banale din Paul Feval sau Galsworthy sunt facute varza!
    Despre asta vorbim acum, restul, poate altadata!

  129. @Raluca Dancu
    Sa-mi explic oarecum optiunea:
    Daca poate fi de inteles de ce cei de la JN au editat pana acum in aceasta colectie operele secundare ale unor premianti Nobel (Kipling, Galsworthy, Sienkiewicz), sub motivul ca in alte colectii (vezi cele de la Adevarul), au fost deja publicate operele esentiale ale acestora, nu au insa nicio scuza pentru ca n-au inceput colectia „in forta”, cu super scriitori de care cei de la Adevarul nu „s-au atins” inca: Ernest Hemingway, Romain Rolland, Anatole France, George Bernard Shaw, Thomas Mann, Sinclair Lewis, Eugene O’Neill, Hermann Hesse, Andre Gide, William Faulkner, Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Mihail Solohov, Samuel Beckett, William Golding, T. S. Eliot, etc.
    Adica, desi existau atatea alte optiuni pentru a demara aceasta colectie, cei de la JN au ales sa inceapa sa publice romanele „second sau third hand” ale unor scriitori ale caror cele mai reprezentative opere au fost deja publicate in colectiile ziarului concurent Adevarul!
    Pacat de calitatea tehnica de exceptie in care sunt editate cartile din colectia Nobel a JN, dar din punct de vedere al continutului editorial nu se compara cu cele din colectia de literatura romaneasca BPT! Seamana prea mult a umplutura!

  130. @ Raluca Dancu
    Te rog – si nu e prima data cind fac asta – fii atenta la ce ti se raspunde. Tic este avizat in domeniu, si ti-a explicat foarte clar de ce colectia Nobel de la JN poate fi considerata o colectie slaba. In nici un caz, nu se poate compara cu seia de literatura romana, intrucit e ca si cum ai compara merele cu tractoarele si ai vea ca din comparatia asta sa iasa ceva valid (scuzati vavonia!)

  131. Imi permit sa mai fac o remarca:
    Strategia de promovare a noii colectii de la JN, literatuara Nobel, a fost de la inceput falimentara.
    Sa ma explic: marele succes pe care l-a inregistrat colectia verde de la Adevarul (100 de carti pe care trebuie sa le ai in biblioteca), s-a bazat pe o chestie simpla; la lansarea colectiei, acum patru ani, a fost data publicitatii lista cu primele 25 de titluri care urmau sa fie tiparite. Acum, chiar daca vreo zece dintre ele nu reprezentau cine stie ce capodopere literare, restul de 15 erau totusi romane cu priza la publicul larg, si asta a fost motivul pentru care oamenii s-au batut la coada pe la chioscurile de ziare, la 5 dimineata, pentru a le cumpara pe toate. Si in noua colectie (101 carti…), tot asa, stim macar urmatoarele 3-4 titluri care urmeaza sa apara.
    In schimb, JN procedeaza cum e mai rau, nu anunta urmatorul titlu decat de la o saptamana la alta. Iar asta face ca interesul potentialilor cumparatori sa sa scada dramatic.
    Mai ales atunci cand este vorba despre o colectie de scriitori laureati cu premiul Nobel. Asta pentru ca foarte multi iubitori de literatura stiu ce inseamna acest premiu. Adica, pot fi vreo 30-40 de scriitori scandinavi, africani, asiatici, din America Latina, etc., pentru care, desi nu le contesta nimeni valoarea, sunt totusi putini cei care isi permit si tin cu tot-dinadinsul sa plateasca 14 lei pe volum pentru a-i avea in biblioteca. Deci, de ce sa ma inham eu la o asemenea colectie, daca risc sa ma aleg doar cu operele cele mai nesemnicative ale marilor scriitori si cu o multime de romane finlandeze, suedeze, daneze, norvegiene, islandeze, ghaneze, egiptene, japoneze, chinezesti, etc.?
    Dupa parerea mea, au facut o mare greseala. Spre exemplu, daca eu as fi fost in locul omului de la programe colectii carti de la JN, anuntam prin publicitate la TV, in presa scrisa si on-line, lansarea colectiei „Literatura Nobel” de la JN cu urmatoarele titluri: „Pentru cine bat clopotele”, „Adio arme!”, „Batranul si marea” de Ernest Hemingway, „Strada Mare” si „Babbitt” de Sinclair Lewis, „Lungul drum al zilei catre noapte” si „Luna dezmostenitilor” de Eugene O’Neill si inca vreo doua titluri de Jean-Paul Sartre, si asiguram succesul colectiei pe o perioada de cel putin un an de zile. Ar fi dat lovitura pe piata si nu cred ca i-ar fi costat mai mult decat au platit pentru titlurile scoase pana acum! Pentru cartile astea, ar fi fost din nou coada la chioscuri de la 5 dimineata!

    Din pacate, ramanem la mana unor directori de programe de la trusturile de presa care incearca sa ne abureasca cu tot felul de umpluturi ieftine.
    Trag un semnal de alarma catre JN:
    – Daca nu-si promoveaza colectia prin publicarea in avans a macar 20 de titluri ce urmeaza a fi editate, atunci rezultaul va fi un esec total in planul vanzarilor;
    – Daca eu personal, voi ajunge sa renunt la achizitionarea cartilor acestei colectii, atunci sunt convins ca numarul de cumpartori nu va depasi cateva zeci.

  132. As mai adauga „Donul linistit” al lui Solohov, care inseamna 4 volume. In rest? Nimic deosebit. JN ar face bine sa revina la colectia care l-a consacrat: Biblioteca pentru toti romanii (asta insemnind colectia de literatura romana)
    Tic, Sunt ca de obicei integral de acord cu tine. Nu pot fi de acord cu Dancu Raluca, fiindca pune doua mere – din care unul stricat – in aceeasi sacosa.

  133. Toate cartile se vind pe un principiu imbatabil: al cererii si al ofertei. daca nu exista cerere, nu va exista nici oferta. Chioscurile de ziare (cel putin acelea din Tirgu Mures, pe care le cunosc) au ajuns sa nu mai ceara decit 1 exemplar, maximum 2, din aceasta serie; in timp ce seria de literatura romaneasca vindea la fiecare chiosc 5-6 exemplare, iar multe titluri nu mai pot fi gasite nicaieri. Este adevarat ca a scazut cererea si datorita puterii reduse de cumparare, dar cert: seria Nobel este un esec!

  134. Eu cred că este binevenită această colecţie pentru cei ce nu îşi permit să dea prea mulţi bani pe cărţi, întrucât seriile asemănătoare publicate de alte edituri au preţuri destul de mari. Poate că nu are acelaşi succes ca seria anterioară, dedicată literaturii române, dar nici nu merită să fie aspru criticată. Eu cred că este mai valoroasă decât alte colecţii de cărţi ce apar în acest moment pe piaţă împreună cu ziare sau reviste. Şi pe la chioşcuri mai găseşti cel mult din săptămâna anterioară, cel puţin în zonele prin care circul eu şi au stocuri destul de mari. În Bucureşti, cel puţin. Nu ştiu cum stau lucrurile în ţară.

  135. @andreea toma
    Nu am criticat aspru colectia Nobel, ci doar mi-am exprimat niste „pareri critice”!
    Ideea colectiei este excelenta, ceea ce reprosez eu este selectia slabuta de titluri si autori de pana acum si politica deficitara de marketing a celor de la JN.
    Problema este ca, un potential colectionar, habar n-are in momentul de fata cum va arata in final aceasta colectie in biblioteca lui. Adica, dupa 100 de volume, s-ar putea sa devina detinatorul a 80 de romane ale scriitorilor scandinavi, africani sau asiatici. Acuma, unii pot spune: „are Nobel, asta e tematica colectiei, atunci merge, nu-i nicio problema!”. Altii, cei mai multi dupa parerea mea, vor avea alta reactie: „Nobel-ul ca Nobel-ul, dar nu mi-au editat autorii cei mai reprezentativi, care au opere ce si-au dovedit valoarea pe plan international si care se studiaza la orice curs de literatura universala de la oricare facultate de filologie a oricarei universitati din lume!”. Ori asta face ca numarul celor interesati de achizitionarea acestei colectii sa se reduca simtitor.
    O solutie pentru a „drege busuiocul” ar fi ca cei de la JN sa faca publica lista urmatoarelor 25-30 de titluri. Daca omul vede ca printre ele se regasesc si autorii pe care-i asteapta, atunci se va inhama sa cumpere toate cartile colectiei. In lipsa acestor informatii, eu spre exemplu, am ales sa cumpar selectiv, doar ce-mi place. Dar, din pacate, nu mai poate fi vorba despre o colectie noua in biblioteca mea, ci doar, cel mult, de o selectie de carti dintr-o colectie!
    Consider ca daca as fi fost interesat in mod deosebit de un roman al unui scriitor suedez sau nigerian, puteam sa cumpar cartea punctual, chiar daca ma costa ceva mai mult, fara sa ma oblig sa cumpar cartile a inca 10 suedezi si a inca 10 nigerieni, doar pentru ca au fost toti premiati cu Nobel!
    Din pacate pierdem toti: si noi cititorii, care eram dispusi sa cumparam carti, si JN, care inregistreaza vanzari extrem de slabe!

  136. @ Andreea Toma
    Spune-mi, Andreea, ce preferi? sa dai 40-45 lei pe un titlu de Hemingway (sa zicem de la Polirom), sau sa dai aceiasi bani pe 3 titluri mai putin cunoscute (sau chiar de loc cunoscute), ale unor scriitori nigerieni, asiatici sau mai stiu ce, doar fiindca fac parte din asa-zisa colectie Nobel? Repet: imi pare rau, dar aceasta colectie este un esec total! In conceptie, si in realizare.

  137. Problema este simpla, desi cei de la JN nu o inteleg nici macar acum:
    „Da-mi d-le un titlu de Hemingway, si eu iti cumpar inca doua titluri ale unui chinez si ale unui nigerian premiati cu Nobel”.
    „Da-mi d-le un titlu de Eugene O’Neil, Jean-Paul Sartre, Sinclair Lewis, Solohov, George Bernard Shaw, Hermann Hesse, Andre Gide, William Faulkner, si eu iti cumpar inca cinci volume ale unor premianti Nobel suedezi, finlandezi, danezi, japonezi, coreeni, etc.
    Ceea ce nu vor sa inteleaga cei de la JN, este faptul ca publicul este dispus sa cumpere carti, asta in ciuda crizei economice actuale. Dar trebuie sa faca si ei un minim de efort pentru a veni in intampinarea preferintelor acestora.
    Rigiditatea si lipsa de realism economic si de business de care dau dovada cei de la JN, dovedeste faptul ca au angajati incompetenti in posturi de decizie. Daca ar fi fost compania mea, erau concediati inca de acum cateva saptamani!
    Tot ceea ce am sugerat aici era foarte simplu de realizat; nu ar fi presupus nicio cheltuiala suplimentara, nici macar cu taxele pentru drepturi de autor! Este vorba strict de incompetenta si dezinteres pentru bunul mers al business-ului companiei!

  138. Mai adaug inca ceva: Decizia de a abandona editarea colectiei de literatura romaneasca BPT se datoreaza tot unui directoras incompetent de la JN. Asta pentru ca, de bine de rau, era o colectie care se vindea binisor. Dar daca esti absolvent de Spiru Haret, altfel se vad lucrurile!

  139. Unii au opinii cam drastice in privinta acestei colectii, desi e de-abia la inceput. In pofida acestui lucru, titlurile aparute pana acum stau sub condeiul unor scriitori care merita cititi.Faptul ca vreti nume sonore precum Hemingway e de inteles, intr-o astfel de colectie este obligatoriu editarea lui cat si a celorlalti autori pe care i-ati precizat; insa ”Literatura Nobel” este la inceput, vor aparea si titlurile pe care le vreti asta e sigur. Esentialmente actiunea de a renunta la versiunea cu carti romanesti a colectiei este intr-adevar poate prost gandita,dar probabil au luat aceasta decizie din cauza vanzarilor ( o colectie de carti Nobel suna mult mai bine decat una de carti romanesti, de aici poate si o sporire a vanzarilor). In orice caz, eu ma declar multumit, citesc cam tot ce prind iar aceasta colectie este bine venita.

  140. @Roetlichsberg
    Intr-o tara normala, cu o piata de carte dezvoltata, cred ca tot ce ai spus era logic. Dar sa abandonezi o colectie de literatura romana (cind si asa nu prea se tipareste literatura romana, cei de la Erc Press au renuntat de mult la Biblioteca de acasa) si sa propui in loc acleasi carti pe care le mai publica alte 7-8 edituri din tara, este chiar o prostie! Nu ma mingiie faptul ca si aceasta colectie e coordonata tot de Ana Maria Vulpescu – este greseala atit a ei, cit si a lui Tuca. Nici mai tirziu, colectia nu va fi mai buna – ea s-a nascut cu mari deficiente.

  141. @tic M-am referit la discuţie în general. Mă bucur totuşi că spusele mele nu au fost primite ca un atac. Şi eu regret seria de literatură română, care cred că se vindea bine şi mai erau destule cărţi interesante. Dar decât nimic, e bine că apare şi colecţia aceasta. Sunt puţin subiectivă, pentru că eu nu cumpăr decât titlurile ce mă interesează.
    @altmarius Bineînţeles că prefer o carte de Hemingway decât una de care nu am auzit niciodată, dar de multe ori dau şanse şi necunoscutelor, după o documentare prealabilă. Încerc să găsesc recenzii ca să-mi fac o idee.Evident că ar fi necesară o prezentare a titlurilor ce vor urma, dar cel puţin până acum au avut autori buni. Uneori, e frumoasă şi aşteptarea surprizei următorului titlu, care poate fi plăcută sau puţin dezamagitoare.

  142. @roethlisberger
    Comentariile mele au fost poate cam prea drastice, dar nimic din continutul lor nu este lipsit de logica. Intradevar, o colectie de carti de literatura Nobel ar fi putut suna mai bine decat una de literatura romaneasca, numai ca ceea ce s-a editat pana acuma pare doar o gluma nereusita. Cel putin eu imi imaginam o cu totul alta fata a acestei colectii. Poate ca se vor edita si titlurile pe care le asteptam cu totii, dar startul a fost ratat!
    Si eu citesc cam tot ce-mi pica in mana, si este bine ca se-ntampla asta, dar aici nu vorbim doar despre „niste carti”, vorbim despre o colectie! Deci pretentiile si asteptarile sunt cu totul altele!

  143. Cartea de saptamana trecuta,Frans Eemil Sillanpaa-Silja a fost legata gresit;32 de pagini dublate si bineinteles 32 pagini: 65-96 dublate si 97-129 lipsa .Toate cartile vandute sunt la fel?

  144. 7. Rudyard Kipling – Se lasă noaptea – 6 iunie 2012
    8. Halldor Laxness – Sub gheţar – 13 iunie 2012
    9. ?

  145. Sub ghetar de scriitorul islandez Halldor Laxness (premiul Nobel in 1955) este un roman destul de bun. Se intalnesc elemente specifice de mitologie si saga nordica, cu aspecte ale dogmelor crestine de la inceputurile societatii moderne provinciale islandeze si imbina fantasticul cu aventura, umorul cu subtilul. Personajul principal este un om al bisericii, actiunea are la baza conflictele dintre normele religioase, miturile si ritualurile nordice stravechi si mentalitatile noi incipiente care incep sa caracterizeze societatea moderna.
    Eu am citit romanul asta acum vreo patru ani si nu pot spune ca mi-a displacut.
    A mai fost publicat la noi in 2006, la Editura Niculescu, cu traducere de Crenguta Napristoc.
    Are 240 de pagini si poate fi cumparat acum la pretul de 9,16 lei.

  146. Va rog cautati pe net poemul lui „Enki si Ninhursag” sau cel a lui „Enlil si Ninlil”, nu pomenesc de „epopeea lui Ghilgames”pe care cei care au avut ca materie-n liceu”literatura universala” au studiat-o, sunt sublime si credeti-ma, nu exista-n literatura universala din toate timpurile, versuri mai pline de erotism, care insa sa nu para deloc vulgare. Este adevarat am o feblete pt literatura antica greaca[ pt cea sumeriana doar de 2 luni, de cand am descoperit pe net traducerile la cele 2 poeme de mai sus] plus Nikos Kazantakis, precum si fata de romanele istorice. Acum revenind la Halldor Laxness, pe numele lui adevarat Halldor Kiljian, daca nu ma insel, romanul „Sub ghetar” care face parte probabil din primul sau ciclu de romane[are3 cicluri], este intr-adevar nesemnifivativ pt literatura universala, dar scriitorul imi place, sunt inca incantata de romanul sau istoric „Clopotul din Islanda”, am fost atrasa de personajul Arnas Magneus [nu este chiar eroul principal demn de urmat ], unul din personajele mele favorite, poate si pt felul in care gandea, el spune pe undeva :”… sa-ti ajuti aproapele este o invatatura buna, dar cand viata iti este amenintata, ramane doar un lucru in fiinta, cum sa te ajuti pe tine insuti”. Scriitorul este islandez si-a fost un scriitor de stanga, cu toate acestea desi a fost calauzit de principiu”clasa muncitoare merge-n paradis”, in romanele sale ramane un realist, nu-n militant. „Sub ghetar” in mod sigur nu-i un roman extraordinar, dar pt cei care vor sa cunoasca cum scrie un scriitor islandez, merge, eu l-am doar rasfoit si-am renuntat sa-l citesc momentan. Ma chinui de ceva timp sa citesc romanul „Alexandru si Alestria”, 2 capitole de pe un site-spaniol, alte 2 de pe unul portughez, cele mai multe de pe unul englez, care face reclama la roman, este un dezastru, trebuie sa astept saptamani pana mai apare cate un capitol pe undeva, cu ROMANUL „ZIDUL” a lui Dinah Silveira Quiroz a fost mai usor, l-am gasit in intregime. Apropo poate nu stiati pana-n 2000 se publica romane ale scriitorilor care luau Nobelul, la o luna dupa ce scriitorul lua premiul, imi placea, acum nu mai este asa, nu neg ca timisoreanca noastra Herta Muller, pe care o cunoaste toata Timisoara, pt ca inainte de 1985, a fost profesoara si era una din cele mai bune, invata-i germana cu ea mai usor [mie nu mi-a fost profesoara, dar am cunostinte carora le-a fost profesoara], a fost publicata si dupa decernarea premiului Nobel si inainte, acum nu mai este asa. Marius Tuca cel care promoveaza aceste colectii JN, a facut o treaba buna in ce priveste literatura romana, desi va spun sincer a omis romanele Sandei Movila[-sotia lui Felix Aderca], care sunt extraordinare, eu spun mai bune decat a Celiei Serghi, cu care a fost contemporana, nu inteleg de ce n-a facut aceasi munca buna si cu aceasta colectie, eu as fi pus in fata romanele reprezentative ale scriitorilor, nu cele periferice. Dar cine stie, poate la Thomas Mann se gandeste sa publice „Alesul”, iar aceasta opera periferica a scriitorului va fi pe placul publicului, nu-i de ici de colo sa citesti o carte in care eroina principala se iubeste cu fratele ei, face un copil cu acesta, il abandoneaza, apoi ironia sorti dupa mai mult timp intalnind barbatul visurilor se casatoreste, devinind fara sa stie sotia propriului ei fiu, scriu asta pt ca nu mai inteleg modul in care se aleg pt publicare romanele acestor scriitori, care sunt motivele? Pt ca aici nu este vorba nici de succesul la public al carti, nici de valoarea ei. Pe vremuri cumparam carti in functie de valoare scriitorului, pe care o doream universala, indiferent daca romanul sau era bun sau mediocru, numele conta, astazi te mai si uiti la ce cumperi.

  147. Pt Tic, referitor la valoarea scriitorilor publicati. Ai dreptate-n tot ce-ai scris!!! De exemplu scriitoarea Mary Renault, a carei carti despre antichitatea greaca, dar mai ales asupra vieti lui Alexandru cel Mare, ce sunt obiect de studiu in toate marile universitati din Sua, Franta…etc, pt ca are curajul sa abordeze teme tabu despre societatea antica, desigur sunt in totala opozitie cu ce-a gandit ea despre Alexandru cel Mare, nu este publicata-n Romania si nici n-a fost vreodata, desi TOATE TARILE DIN JURUL NOSTRU AU PUBLICAT-O, INCLUSIV IN UZBEKISTAN. Nu are premiul Nobel pt literatura, dar romanele sale :”Baiatul persan”, „Jocuri funerare” etc au fost publicate mi se pare din 1955 in aproape toate limbile pamantului, este un fel de Alexandre Dumas al timpurilor noastra[ ma refer la cat de populara este in exterior], o buna parte din populatia terei cred cele spuse de ea despre Alexandru cel Mare, nu ce spun istorici, nu inteleg de ce la noi n-a fost publicata macar o carte de a ei si periferica. Spun ca ma ofenseaza cartile ei, pt ca eu nu cred ca Alexandru cel Mare a iubit exclusiv barbati, eu cred ca a fost bisexual, dar datorita ei toata lumea il face pe Alexandru cel Mare -homosexual, acesta sa fie motivul pt care nu este publicata-n Romania?

  148. jurnalul promitea si continuarea colectiei „carte de buzunar”care sincer a avut un start destul de ok.pacat probabil au renuntat la colectie

  149. Draga Nusica[Nausica], nu exista nimic pervers in versurile acelea sumeriene, nici in cartile pe care doresc sa citesc, adevarul este ca noi nu am avut acces la cartile multor scriitori importanti, care sunt obiect de studiu in universitatile lumi, n-am avut si nici nu vom avea. Domni de la ICR, au dat voie sa se publice doar ce le-a placut lor, desi Horia Patapievici, NU NEG ESTE CEEA CE TU CANDESTI DESPRE „PERVERS”. eu sunt o pasionata de lectura, am citit de mica, partea proasta este ca mi-am format o parere despre cartile pe care le-am citit de multe ori contrara exegezei facute la ele, citind studiile literare pe care le-am citit despre un roman, de exemplu cele ale lui George Calinescu despre Ana Karenina [nu mai tin minte cu cati „n” se scrie] m-au facut sa vad in eroina principala:”Anna” cea mai mediocra femeie pe care a dat-o lit univ., insa ea este o Julita a mijlocului de sec xlx

  150. @Stateira
    Gusturile cititorilor in materie de opere literare sunt extrem de diverse si cu greu pot fi judecate sau criticate. Ele reflecta de multe ori un amalgam de conjuncturi, de realitati, simturi si perceptii; de la mediul social in care fiecare a evoluat, pana la educatie, instruire, nivel de trai, sensibilitate interioara, trairi si emotii, raportul dintre idealism si realism, morala, viziuni proprii despre viata si aspiratii si, nu in ultimul rand, perioada existentiala la care se raporteaza fiecare.
    Toate aceste criterii se pot aplica si autorilor; spre exemplu, eu sunt convins ca daca Eminescu ne-ar fi fost contemporan in 2012 si ar fi avut acum la dispozitie calculatorul si internetul, nu numai ca n-ar fi devenit niciodata un geniu al poeziei romanesti, dar nici n-ar fi fost in stare sa scrie macar una dintre poeziile sale asa cum le cunoastem noi acum! Cred ca ar fi fost si acum, ca si atunci, un rebel neinteles al societatii in care traieste, dar fara ca talentul sau sa mai genereze productii literare la care sa ne pierdem rasuflarea atunci cand le citim!
    Din pacate, trebuie sa recunoastem ca progresul tehnologic ucide cultura; asta este motivul pentru care pasionatii de arta sunt nevoiti sa ramana raportati definitiv la operele autorilor secolelor XIX-XX. Si este valabil nu numai pentru literatura, dar si pentru muzica, pictura, sculptura. Este trist ca melomanii se delecteaza inca cu Beethoven, Schubert, Mozart, Brahms, Vivaldi, Ceaikovski, fara a avea si alte alternative actuale. Este trist ca bataia cea mai mare se duce inca pe picturile lui Rembrandt, Rubens, Michelangelo, Renoir, Van Gogh, Grigorescu, Rafael, Picasso, Goya. Este trist ca inca ne dorim Hemingway, Dickens, Galsworthy, Shakespeare, Dumas, Twain, Agatha Christie, Marin Preda, Rebreanu, Dostoievski, Tolstoi sau Sienkiewicz. Asta desi au trecut peste 100 de ani de cand au fost create operele lor!
    Daca stam sa analizam obiectiv, cele mai mari succese de public in domeniul literar din ultimii 20 de ani au fost romanele scrise de Sandra Brown, J.R.R. Tolkien (Stapanul inelelor), George R.R. Martin (Urzeala tronurilor), Dan Brown (Codul lui DaVinci), J.K. Rowling (Harry Potter), si inca cativa alti autori. Marturisesc ca le-am cumparat si le-am citit cu placere, dar parca tot „mai tare” e un Hemingway!
    Acum, eu ma pot considera un privilegiat, in sensul ca inca din adolescenta am citit mult, beneficiind si de biblioteca extrem de bogata a parintilor. Practic, luam la citit cartile din biblioteca la rand, nu conta autorul sau titlul. Pe cand aveam 16-17 ani (adica acum vreo 35 de ani), citeam tot ce-mi cadea in mana. Toate cartile mi se pareau interesante, din toate ramaneam cu cate ceva, indiferent ca era Calistrat Hogas, Dumas, Twain, Dickens, Eminescu, Rebreanu, Tolstoi, Agatha Christie, Sadoveanu, Caragiale, Mircea Eliade sau chiar Mihai Beniuc. Ajunsesem sa citesc chiar si Metafizica lui Nae Ionescu!
    Daca toate lucrarile pe care le citeam imi lasau urme de reflectii si meditatii interioare, unele dintre ele mi se lipeau pur si simplu de suflet. Mai mult, la varsta aia habar n-aveam cine erau Hemingway, Dickens, Sienkiewicz, Galsworthy sau Kazantzakis! Habar n-aveam ca sunt celebri, habar n-aveam de premiul Nobel! Ii citeam si pur si simplu imi placeau! Ori acum, dupa atatia ani, eu cred ca asta inseamna literatura de valoare; aia pe care dupa ce o citesti, o apreciezi chiar daca nu cunosti nimic despre autor, si abia apoi constati ca aprecierile tale sunt impartasite de inca cateva milioane de cititori din intraga lume.
    Ca sa revenim la subiectul colectiei Nobel, eu personal n-am nicio retinere in a citi cu placere orice carte, indiferent ca autorul este suedez, finlandez, islandez, norvegian, roman, englez, francez sau nigerian sau sumerian. Problema este ca, daca vreau sa-mi completez titlurile lipsa din biblioteca personala si intru pentru asta intr-o librarie, daca ar fi sa aleg intre „Sub ghetar” de Halldor Laxness si „Delirul” de Marin Preda, as alege fara ezitare „Delirul”. Iar daca ar fi sa aleg intre oricare dintre romanele lui Hemingway si „Silja” de Frans Eemil Sillanpaa, as alege cu ochii inchisi Hemingway!
    Cu tot regretul, dar intr-un apartament de doua camere nu poti organiza o biblioteca cu toate operele universale, chiar daca sunt pline de premii Nobel. Tot ce-ti poti dori este sa reusesti sa-ti aduni acele opere care vor ramane repere ale literaturii, nu neaparat pentru vulg, dar chiar si pentru critici literari sau pentru istorici.
    Repet, adevaratele capodopere literare sunt cele care sunt recunoscute deopotriva atat de catre publicul cititor cat si de catre criticii de specialitate, si-si vor pastra valoaea si pentru posteritate. Cele care sunt „best seller” doar din punct de vedere al vanzarilor, gen Sandra Brown, nu vor fi niciodata considerate valori literare. Iar cele care sunt apreciate doar de catre critici, sau chiar de catre un juriu al Academiei Suedeze, din motive mai mult sau mai putin obscure, dar care nu vor fi adoptate si de catre masa larga a cititorilor, vor ramane doar „pour les connaisseurs”!
    Problema noastra, a majoritatii, este destul de simpla: dorim sa avem in biblioteca personala cele mai importante si cele mai reprezentative lucrari literare ale celor mai importanti autori din literatura romana si universala. Adica alea care vor conta si peste 1000 de ani. Mai ales ca vorbim numai despre colectii de carti, ca si inserturi ale cotidienelor, care se vand pe la chioscurile de ziare. Oricare alte opere pot face bine mersi obiectul unor colectii speciale, adresate criticilor sau istoricilor literaturii universale, bibliotecilor publice sau universitare, si oricare pasionat este liber sa le achizitioneze si sa le citeasca, sa le studieze, sau sa le colectioneze in biblioteca personala!
    Imi cer scuze daca postul meu este „off-topic”!

  151. @AlinaB
    Asta este intradevar o carte buna! Cel putin dupa gusturile mele!
    Eu am citit-o (din biblioteca parintilor) in editia aparuta in 1968, la Editura pentru Literatura Universala, in traducerea lui Alexandru Lazarescu si Dan Amedeu Lazarescu.
    Mi-aduc aminte ca am ascultat-o cu placere si intr-o dramatizare radiofonica prin 1982 sau 1983, la celebra si indragita emisiune Teatru Radiofonic, difuzata in fiecare luni seara la Radio Romania in anii ’70-’80.
    Daca mai tin bine minte, din distributie faceau parte Florian Pitis, Mircea Albulescu, Adrian Pintea, Gheorghe Cozorici, Dana Dogaru si Constantin Codrescu.
    Nu sunt foarte sigur, dar cred ca romanul a mai fost reeditat prin 1996 (la ce editura, chiar ca nu-mi mai aduc aminte).
    Oricum, recomand!

  152. @AlinaB
    Multumesc pentru link!
    Pentru cateva minute, am retrait senzatiile unice din tinerete cand, in fiecare luni seara intre orele 21 si 22, ascultam vrajit la tranzistor, transmisiile teatrului radiofonic de la Radio Romania.
    Pittis, Albulescu, exceptionali!!!

  153. @AlinaB
    Nadine Gordimer este o scriitoare din Africa de Sud care a primit Nobel-ul in 1991 in special pentru opera ei militantista ce reliefeaza aspectele politice si sociale ale societatii sud-africane din timpul regimurilor de aparheid si post-apartheid.

    Pentru cei interesati de subiect, o excelenta recenzie a romanului „Nimeni alaturi de mine” gasiti aici:

    http://www.romlit.ro/nadine_gordimer_-_nimeni_alturi_de_mine

  154. Buna ziua dnule Tuca.

    In primul rand va felicit pentru ceea ce faceti republicand la un pret mai mult decat acceptabil aceste valori literare.

    M-ar interesa cand vor aparea :
    „Vant de rasarit vant de apus”
    „Ogorul”
    „Casa de lut”
    „Casa dezbinata”

    Sunt o mare admiratoare a scriitoarei de origine americana PEARL S.BUCK.
    Candva am avut in biblioteca cartile sus amintite, dar au disparut…
    Am reusit sa cumpar „Inger luptator”.

    Multumesc pentru intelegere
    Maria Corbuleanu

  155. buna stiu ca era la un mom dat o colectie de carti:,,carte de colectie” de la jurnalul national in colaborare cu rao stie cineva mai multe detalii despre aceasta colectie pentru ca eu nu mai gasesc pe nicaieri nik . in colectie erau cartiile peter pan si mary poppins atata stiu. multumesc

  156. Pe 27.06.2012 a aparut nr. 10 „Ospataria la Regina Pedauque” de Anatole France
    Pe 04.07.2012 va aparea nr.11 „Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer

  157. buna,sunt curioasa daca o sa apara si carti premiate ale unor scriitori japonezi,precum Kawabata Yasunari si Oe kenzaburo din anii 1968 si 1994…..va rog dak aflati ceva sa ma anuntati..multumesc

  158. @giorgiana b
    Daca s-au publicat suedezi, islandezi, sud-africani, norvegieni, sunt convins ca se vor publica si japonezi si nigerieni.
    Mult mai putine sanse au insa alti autori ceva mai obscuri, de exemplu Hemingway!

  159. Vrem neaparat, dar neaparat, sa-l vedem publicat intr-un volum bine pregatit, bine ingrijit, pe laureatul premiului Nobel pentru literatura pe anul 1953, sir Winston Churchill. Ar fi un regal!

  160. mie una mi-ar placea daca ar aparea opere de Tagore,Gao Xingjian si Orhan Pamuk

  161. Ce părere aveţi de cartea apărută ieri şi de cea care va apărea săptămâna viitoare? Le-a citit vreunul dintre voi?

  162. @andreea toma
    Nu le-am citit si nu intentionez sa le cumpar.

    Pentru cartea aparuta ieri, „Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer, gasesti o scurta recenzie si un fragment din roman pe site-ul publicatiei Romania Literara:
    http://www.romlit.ro/nadine_gordimer_-_nimeni_alturi_de_mine

    Pentru cartea ce va aparea saptamana viitoare, “Charlotte Lowenskold” de Selma Lagerlof, n-am reusit sa gasesc nicio informatie utila pe net. De aceasta autoare am citit in copilarie cartea „Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”, care este o frumoasa povestire pentru copii.

    Astept si eu parerile celor care le-au citit.

  163. Din pacate, se intimpla un fenomen explicabil pentru Romania, dar inexplicabil pentru lumea culturala in general. Apar foarte multe carti, la preturi destul de joase, dar lumea este obligata sa se gindeasca mai intii la plata facturilor si a alimentatiei, iar abia in al cincizecilea rind la carti. Apoi, cartile intr-adevar bune dispar: au disparut colectiile Romanul de dragoste si Biblioteca pentru toti (seria romaneasca), va disparea cartea de la Adevarul si au aparut in loc doar prostii: seria Nobel se numara printre ele. Nu se vor publica nici Hemingway, nici alti autori premiati cu Nobel, dar ramasi in istoria literaturii universale, fiindca drepturile le-au fost cumparate de alte edituri mai importante (Hemingway de Polirom, de pilda). Seria de literatura romana a JN era utila din toate punctele de vedere, dar exista o tendinta de minimizare absoluta a romanilor in concertul european, iar de aceasta tendinta nu este straina nici clasa politica…
    Apreciez daca editura Leda ar oferi pentru concursurile organizate de Blogul colectionarului carti ale seriei Leda Clasic. Dar as sugera ceva: (stiu ca sunt in alt topic, dar nu am timp sa schimb topicul acum); as sugera ca la acest concurs sa puneti intrebari de cultura generala. Am organizat asemenea concursuri pe altmarius, cu alte edituri (Cartier, Compania) si au avut succes.

  164. @tic Mulţumesc!

    @altmarius Cred că voi regreta mult timp cărţile din seria de literatură română. Una din cele mai bune colecţii. Cât despre cărţile autorilor premiaţi cu Nobel, a celor ca Hemingway, îmi pare rău că nu vor apărea în această colecţie, căci, la preţurile pe care le au cărţile lor în ediţii normale, nu de chioşc, mai greu să le cumpărăm.

  165. 12 volume x 14 ron = 168 Ron….dupa terminarea colectiei probbail cartile se vor putea cumpara online undeva la 18 ron…18 x 12 = 216…. de la 216 vor face o reducere la intreaga colectie si estimez un 100 Ron intreaga colectie la reducere … sunt curios in ce masura voi nimeri aceste cifre :))

  166. Astazi, 11 iulie 2012 a aparut cartea Charlotte Lowenskold” de Selma Lagerlof in colectia Nobel de la Jurnalul National.

  167. Am cumparat „Nimeni alaturi de mine” de Nadine Gordimer, eu mai am de ea „Oameni lui July”, dar romanul publicat de cei de la JN, este mult mai bun, pt cei care nu cunosc AFRICA DE SUD, este o lectura instructiva, afli ce-a insemnat apartheidul pt aceasta tara, dar mai afli si ce pofta de placeri carnale poate salasluii intr-o femeie aproape banala. Sper sa apara si Naghib Mahfuz, eu as dorii romanul sau:”Akenaton cel ce salasluieste in adevar”, stiti e vorba de sotul celebrei Nefertiti, care desi avea de sotie pe cea mai frumoasa femeie din Egipt si cu toate ca o iubea foarte mult, dovada sta templul ridicat pt ISIS-NEFERTITI si multe inscripti in care pomeneste de frumusetia si iubirea lui pt sotia sa, si-a luat de sotii aproape toate cele 6 fiice [una se pare i-a fost doar concubina], Merikaten, la 12 ani a murit incercand sa nasca copilul tatalui ei, adica fiul-frate, ei bine in aceasta carte se doreste o explicare credibila a acestui crud adevar istoric . Nu fabulez este documentat istoric relatia lui Akenaton cu cele 6 fiice, precum si a tatalui acestuia, urcand pana la acela cu cea mai mica piramida, adica Mikerinos. Pare pervers, dar adevarat, iar romanul se vrea o rebilitare a faraonului, ce credea intr-un singur zeu si anume Aton

  168. @ tic
    A scris GOSTA BERING, care este o carte deosebita, cea mai buna a unui scriitor scandinav, dupa opinia mea

  169. @gd Din Bucureşti.

    Până la urmă am luat ambele cărţi de care întrebasem. Cea de ieri, după o răsfoire fugitivă, cred că o să-mi placă.

  170. @gd Din Bucureşti.

    Am luat şi cartea de ieri şi, răsfoind-o pe alocuri, cred că o să-mi placă. Nu am găsit prea multe detalii despre cartea de săptămâna viitoare, dar din ce am reuşit să citesc stau în dubii dacă să o cumpăr sau nu. Mă voi informa şi în privinţa altor cărţi ale acestui autor ca să pot lua o decizie.

  171. @Stateira
    Multumesc mult pentru informatii!
    Sunt convins ca sunt carti interesante de citit, tot asa cum sunt convins ca toti scriitorii si-au bazat operele pe realitati politice, sociale si istorice ale diverselor epoci ale evolutiei speciei umane: revolutii, dictaturi, razboaie, istorie, fictiune, aventura, drame, romantism, suspans, thriller, etc. Fiecare lucrare suscita un grad de interes aparte.
    Din pacate, nu pot sa cumpar toate cartile care apar din simplul motiv ca nu-mi permite spatiul; nu pot sa-mi transform locuinta in biblioteca publica. Asa ca sunt nevoit sa le cumpar potrivit propriului meu discernamant, potrivit propriei mele viziuni despre valoare literara pura. Respect gusurile si preferintele literare ale fiecaruia dintre noi – in fond, important este ca oamenii sa citeasca cat mai mult, tot ceea ce le place – dar pe propria mea scara de valori literare, Nadine Gordimer si Selma Lagerlof nu se regasesc. Repet, asta nu inseamna ca nu merita a fi citite!

    Mai fac o scurta observatie: dupa mine, nu neaparat prezenta scenelor erotice, mai mult sau mai putin excentrice, confera valoare literara unei opere. Spre exemplu, nu „pofta de placeri carnale” ale eroinelor din romanele „Ion” si „Rascoala” ale lui Rebreanu a facut ca acestea sa fie unanim recunoscute ca si capodopere ale literaturii romanesti. La fel, nici scenele erotice prezente in „Delirul” lui Marin Preda, in „Decameronul” lui Boccaccio, in poemele arabe „O mie si una de nopti”, in „Christos rastignit a doua oara” a lui Nikos Kazantzakis (unde eroul principal este descris cum face sex cu o oaie!), in „Regii blestemati” a lui Maurice Duron, etc., nu sunt argumentele principale pentru care aceste scrieri au devenit incontestabile valori ale literaturii universale.
    Daca n-ar fi asa cum sustin eu, atunci ar fi trebuit ca Sandra Brown sa fi castigat Nobel-ul de vreo trei ori pana acum!

  172. @gd Nu cred, pentru că, de când port acest nume nu am lucrat.

    @tic Lipsa de spaţiu e o problemă, într-adevăr. Eu însă sper că într-o bună zi voi putea avea o cameră dedicată exclusiv cărţilor.:)

  173. Eu as propune editurii tiparirea romanului lui Boris PasternaK – Doctor Jivago .
    autorul fiind laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1958.

    Cu multumiri,

  174. Ce apare maine si saptamana viitoare? Vol.13 – 25 Iulie – Colas Breugnon – Romain
    Rolland?

  175. Se pare ca maine apare Colas Breugnon de Romain Rolland (scrie si mai sus chiar!) dar nu am gasit nicaieri referinte despre romanul ce va aparea saptamana urmatoare (25.07). Ar fi foarte bine daca cineva a gasit/aflat ce va fi editat de JN, sa posteze un link. Multumiri

  176. Ati ajuns pe la chioşcuri? A apărut azi ceva? Căci din câte am văzut pe site-ul dedicat colecţiei nu mai apar informaţiile despre Colas Breugnon. Un semn nu prea îmbucurător.

  177. A aparut ceva azi? Nu am gasit nimic. A zis ca nu a primit nimic, se spunea chiar de terminare colectiei Nobel. Parca, chiar nu cred. E posibil sa apara maine?

  178. Asta-i buna!…dupa doar cateva numere (12) au deja probleme… La chioscuri nimic astazi!
    Pana una alta, gasiti varianta electronica (in franceza) pe gutenberg.org.

  179. @Alex; @Andreea Toma;
    Astazi la chioscuri nu va aparea nicio carte din colectia „Nobel” de la JN. Asta e sigur!
    Daca colectia va fi oprita su nu, nu stia nimeni sa-mi spuna. Dar daca ar fi asa, pe mine nu m-ar mira!
    Asta pentru ca:
    1. In ciuda tuturor criticilor adresate pe forumuri sau bloguri privitoare la selectia de pana acum a titlurilor editate in aceasta colectie, JN a continuat sa mearga pe propria sa idee, ceea ce a avut ca rezultat un interes minor fata de aceste carti, vanzari slabe, profit zero sau chiar pierderi financiare importante.
    2. Patronul trustului, Dan Voiculescu, baga acum sume imense in procesul suspendarii lui Traian Basescu; banuiesc ca nu-i mai ajung banii si pentru plata editurilor!

    Deci cultura este lasata pe planul secund, pacat!

  180. … observ ca au aparut „probleme in paradis”. Pacat, deoarece ma obisnuisem a fi leganat cu creatiile (fie ele chiar si politice) din jurul premului Nobel in literatura. Sa speram ca nu e un inceput de sfarsit….sau?..’JN’ ce zici?

  181. despre romain rolland si acesg roman gasiti in biografia lui stefan zweig despre romain rolland tot pe gutenberg

  182. @ Tic
    Nu sunt absolut deloc de acord cu punctul 2 al interventiei tale de mai devreme: parca intelesesem ca nu facem politica pe acest blog, si nu atacam persoane, ci idei si concepte legate de pasiunile noastre. In plus, Voiculescu a finantat si seria de literatura romana a BPT – care suntem de acord ca a fost o reusita exceptionala. Foarte multe serii au fost abandonate acum, si seriile de la Adevarul (in care mai rezista doar citeva numere 101 carti) si de la Libertatea (Romanul de dragoste) – era aproape logic sa se incheie inainte de termen o serie care a fost din start un insucces. Sper sa se revina in curind la seria de literatura romana, caci datoriile acestei serii sunt inca foarte mari!

  183. Personal mi se pare ciudat la aceasta serie, din care am luat doar cateva carti, ca romanul Silja si Sub Ghetar, pe care le-am achizitionat sunt traduse din limba franceza, respectiv engleza unde mai mult ca sigur textul a fost si adaptat pentru acele limbi. Consider ca ar fi fost mai corect pentru cititori ca JN sa realizeze o traducere direct din limba originala in care au fost scrise aceste carti.

  184. @Neania
    Cartile Nobel dk colectie nu sun proaste. Depinde de noi cine la ia sau nu. Dar toate popoarele au cultura lor si erita atentie. Bergson a luat Nobel pentru literatura. Nu a fost repunlicat de tare mult timp. Ar fi cazul. Traducerea vad ca e un punct slab la aproape toate colectiile astea

  185. @Altmarius
    Ai dreptate si imi cer scuze!
    Totusi, nu consider ca remarca mea reprezinta un comentariu politic sau un atac la persoana. Este doar o simpla constatare asupra unei realitati actuale pe care nu cred ca cineva o poate contesta sau nega.
    Cat despre colectia BPT de literatura romaneasca, iti dau din nou dreptate. Nu trebuie insa sa uitam ca aceasta colectie de real succes a fost lansata acum patru ani si a fost abandonata acum trei luni. Din pacate, eu nu sunt foarte optimist ca va fi reluata in viitorul apropiat.
    Ambele colectii „de cursa lunga” de la Adevarul si JN s-au sistat din diferite motive. Pentru cea de la Adevarul, un motiv poate fi cel legat de intrarea in insolventa a marcii si punerea in vanzare a trustului. Pentru cea de la JN, un motiv poate fi cel exprimat de mine in postul anterior. Poate fi insa cu totul altul, eu doar mi-am dat cu presupusul. N-a fost nicio intentie de atac la persoana sau de conotatie politica.
    Imi cer inca odata scuze daca comentariile mele au generat asa mult deranj.

  186. Păcat. Şi acum înţeleg mai bine ce se discuta pe aici cu ceva timp în urmă legat de strategia proastă a celor de la Jurnalul. E o lipsă de respect faţă de cumpărători să nu anunţi nimic, nu doar titlurile ce vor urma, ci orice modificare legată de colecţie- vacanţă, întrerupere, încheiere. Am mers totuşi azi cu speranţa că a apărut, dar deja simţeam că merg degeaba de când am văzut că a fost şters fragmentul cu descrierea cărţii anunţate.

  187. Ma bate gandul sa cumpar romanul Salmei Lagerlof aparut saptamana trecuta, insa nu stiu in ce masura are vreun farmec, separat de celelate doua opere din Trilogia Inelului, din care acest roman face parte. Ma poate lamuri cineva, plsss?

  188. @Raul Eu n-am citit-o,cinstit să fiu,dar în prefaţa cărţii scrie că n-ar avea aşa mare legătură,se poate citi separat de restul trilogiei. Tu faci cum crezi că-i mai bine.
    În altă ordine de idei,am vorbit la ziar şi mi-au spus că face o pauză colecţia,de 2 săptămâni şi că de la 1 august reapare.

  189. @raul
    Cartea Salmei Lagerlof este de dragostea. Personajul se indrgosteste si apoi altcineva iar prin diverse imprejurari pe tot parcursul ciclului celor 3 volume. Nu stiu pe mine nu ma tenteaza. Nu am nimic cu persoandle homosexuale cum era Lagerlof, ea se transpune oarecum in sensul asta in roman, dar nu e genul meu. Alte carti le-as citi de la ea. Asta nu. Stiu eu m-am gandit oleaca apoi m-am documentat putin si am tras o concluzie. Cred ca gasesti romanul pe gutcnberg in engleza cu introducere unde vezi mai multe.

  190. @Tic
    Abia acum am gasit comentariu tau-raspuns si-mi cer eu scuze daca am interpretat gresit. Exista o adevarata paranoia in aceste zile, si cred ca nici eu nu am scapat de ea. Fac eforturi supraomenesti sa nu dau drumul la comentarii politice pe blogul meu, si imi place sa cred ca nici pe alte bloguri culturale pe care activez lumea sa fie interesata mai mult de cultura decit de politica. Inrest, fiecare este liber sa gindeasca cum doreste (asta-i democratia!). De aceea, m-a dezamagit hotarirea de nu mai comenta aici – pasiunea colectionistica nu poate avea nimic in comun cu pasiunile politice.
    Imi pare bine ca totusi se va continua colectia BPT, chiar si cu seria Nobel. Inseamna ca totusi cartea mai inseamna ceva, chiar daca aceasta serie este una foarte slaba…

  191. @altmarius
    1. Comentariul meu a aparut tarziu pentru ca a fost blocat de catre administratorul blogului timp de doua zile. Imi place sa cred ca a fost vorba doar de un nefericit exces de zel din partea acestuia. Cine-l citeste isi poate da seama ca nu contine nimic politic si nici atacuri la persoana.
    2. Strategiile editoriale ale trusturilor de presa reprezinta strict optiunea patronilor acestora si e normal sa fie asa, atata timp cat ei sunt cei care finanteaza afacerea. Daca un ziar sau altul sisteaza editarea colectiilor de inserturi de carte, motivele pot fi economice (vanzari slabe, profit sub asteptari, vanzarea marcii) ca si in cazul Adevarul, sau chiar politice. Pe de alta parte, daca cititorii remarca una sau alta dintre cele doua situatii, asta nu inseamna ca reproseaza ceva patronatelor, cu atat mai putin ca fac politica sau atacuri la persoana. Doar isi exprima o opinie. Repet, paronul are dreptul sa faca pe banii lui tot ceea ce doreste.
    3. Daca JN intrerupe exact in aceasta perioada tulbure doua colectii (Nobel si Thriller) pentru a edita o carte cu un anumit subiect politic, pe care o ofera aproape gratuit impreuna cu ziarul de luni, am dreptul sa afirm ca motivul este pur politic. Cine a urmarit la TV clipul de promovare al acestei carti, nu ma poate contrazice.
    4. Citesc cu placere si interes destule carti scrise de catre istorici, jurnalisti de investigatie politica sau politologi care incearca sa elucideze multe neclaritati sau enigme politice petrecute de-a lungul istoriei omenirii. Sunt lucrari remarcabile si de maxim interes prin ineditul dezvaluirilor pe care le scot la lumina. Ca si exemple pot fi „Caderea Ceausestilor” a lui Grigore Cartianu, „Orizonturi rosii” a lui Ion Mihai Pacepa, „Moartea unui presedinte” de William Manchester, cartile dedicate afacerii Watergate si inca multe altele.
    A compara aceste lucrari cu cartea ce va aparea luni la JN este o aberatie, o gluma nefericita. Asta pentru ca, indiferent de numele autorului, aceasta carte nu este nici literatura pura, nici investigatie istorica, nici biografie, nici pamflet, nici proza satirica, nici proza umoristica si nici fabula. Este o lucrare scrisa la comanda politica in aceeasi nota cu sutele de articole care pot fi citite zilnic in ziarul JN. Deci nimic nou, nimic spectaculos, doar cancan specific tabloidelor.
    5. Sunt extrem de dezamagit ca o simpla si nevinovata opinie este drastic amendata si chiar cenzurata, fara prea mare analiza si discernamant, pe un blog de cultura care se pretinde apolitic si independent. Ceea ce ma face sa cred ca nici administratorul acestui blog nu este chiar atat de „apolitic” cum pretinde altora. Sustin asta cu riscul de a fi cenzurat din nou.
    Din acest motiv, cel putin pentru o perioada de timp, nu voi mai comenta pe acest blog. Oricum, avand in vedere ce carti se mai editeaza acum, nici nu cred ca as mai avea ceva de comentat.
    6. Nu ma pot abtine sa nu citez un fragment din Petre Tutea, chiar daca asta este 100% politic:
    „Un tampit mai mare ca mine nu exista. Sa faci treisprezece ani de temnita pentru un popor de idioti! De asta numai eu am fost in stare…”
    – PETRE TUTEA –
    7. Imi cer scuze daca comentariul meu deranjeaza pe cineva; repet, nu este atac la persoana, nu este politic, este doar parerea unui anonim care a citit, a vazut si a trait multe! Sa-auzim de bine!

  192. Un comentariu foarte bun in care a sintetizat cat se poate de bine chestiunea de fata.Nu suport politica si nici politicieni si cu atat mai putin cartile de propaganda politica.Poate si noi am fost prea drastici cu acest insert de la jurnalul national, la urma urmei fiecare poate sa faca ce vrea pe banii lui.Eu zic sa ne limitam la a comenta doar literatura de calitate de acum incolo fara sa ne bagam in polemici (politice) care nu isi au rostul.Nu pot sa nu remarc faptul ca cei de la jurnalul national nu poate sa duca niciun proiect pana la capat (a se vedea cartea de buzunar si apoi colectia de autori romani).Sa speram ca seria Nobel v-a avea o finalitate normala.Inca odata toate aprecierile mele pentru comentariile lui tic.

  193. @altmarius @ tic @lapidarium

    Eu nu vred ca s-a vorbit de loc prea mult politic pe blog. Cred ca problema poate fi pusa si altfel. Administratorul poate fi subventionat de la Jurnalul National direct. Blogul asta este foarte circulat. Am avut conflicte pe blog in jurul subiectului Jurnalul National legat de ceea ce scoy ei. Am fost chiar jignit. Mi s-au sters niste commenturi. Mi s-a zis ca au intrat la spam. Am observat mai multe commenturi care au fost sterse pe blog, care foarte posibil sa fi deranjat pe cine nu era cazul. Literatura se poate gasi sub orice foma sociologica, sociala, politica, economica, social-economica,, psihologica, realista, istorica. Luatio pe asta ca o literatura complexa pe care noi scriem acum cand traim, doar ca nu o punem noi pe hartie.

  194. Uneori comentariile intra in „moderare”, desi persoana respectiva nu e la primul comment pe acest blog, nestiind de ce se intampla acest lucru si cum se poate remedia, va creez unele neplaceri (voi avand impresia ca discriminez). Lipsa de timp liber duce la un timp mare de aprobare a acestor comentarii din moderare.

    @Alex daca nu se discuta in limita bunului simt (comentarii jignitoare), sterg toate comentariile respective.

    Nu am nicio legatura cu cei de la Jurnalul National.

  195. Am sa sterg postarea respectiva, a creat o tensiune pe care nu o doream pe blog.

  196. Am nevoie de link-ul articolului, pagina de comentarii, pentru a le sterge.

  197. @Colectionarului

    Cred ca este mai intelept ca comentariile si posturile sa ramana unde sunt. Inclusiv cea cu Basescu dsi nu la ceea ma refdream. Ele sunt dovada unor oameni care isi spun parearea si poate cine stie ce. Ideea ar fi sa nu deranjeze, sa jigneasca pe nimeni. Poate zic corect „politca in limitele literaturii si ceva mai mult” in conditiile bunului simt. Postare respectiva din care au fost sterse doar unele comenturi si nu cele jignitoare este

    blogulcolectionarului.net/2012/07/primul-volum-din-colectia-cronica-ilustrata-a-omenirii-la-doar-0-15-lei/#more-14462

  198. Acesta este un blog viu, si asa trebuie sa ramina. Apreciez foarte mult munca depusa de Colectionar. Partea proasta este ca mai trebuie sa rabdam o saptamina aceasta paranoie, care a cuprins intreaga societate. Sper ca dupa aceea, sa revenim la pasiunile noastre, literare, filmice, cu masini, insecte sau tricotaje.
    Bine ca macar seria Nobel (slaba cum e) revine. Orice produs cultural, care este si la un pret rezonabil, este binevenit!

  199. Urmăresc cu mult interes discuţiile de pe acest blog, în special din pagina acestei colecţii şi comentariile lui @tic şi @altmarius le aştept cu şi mai mult interes. Sper ca @tic să revină asupra deciziei şi să ne ofere în continuare opiniile sale referitoare la cărţi.

  200. Atat timp cat fiecare isi pastreaza frustrarile politice pentru el insusi, este binevenit sa isi expuna aprecierile literare (pro sau contra!) pe acest blog. Altfel, apreciez cele spuse de Alex, mai precis … la nerevedere.
    Urmaresc acest blog de ceva timp si nu am putut sa nu remarc „aprecierile” cu tenta politica ale lui Tic relativ la ceea ce apare de la JN, mai precis cu asocierile cu Voiculescu. Chiar am scris la un moment dat un raspuns pentru el, legat de atingerile lui politice, dar nu l-am postat pentru a nu crea un dezechilibru in discutiile de aici. Frustrarile politice isi au locul in agora civica. In rest, toate cele bune si …sa gandim pozitiv, oriunde ne-am afla.

  201. GOOOOOD MORNING VIETNAAAM!!!!!!!!!….nici eu nu m-am putut abtine.

    Mai sus am scris lizibil relativ la „aprecierile” …”domniei voastre”. Nu m-am referit la aprecieri personale pe acest blog. Dar, temperaturile exterioare creaza acromatisme in domeniul vizual, incat unele persoane nu au rabdarea necesara de a acutiza nervul optic indeajuns.
    Nu doresc sa intru in polemici cu persoanele care simt o anume nevoie in aceasta directie.
    In rest, o zi racoroasa.

  202. @Ovidiu
    Esti confuz… Eu am pus doar o intrebare… Daca poti sa raspunzi, bine, daca nu, nu!
    Vorbim aici de literatura, de carti, de idei…
    Tu despre ce vorbesti, ca mi-e cam neclar…???

  203. @Tic
    M-am referit la ideile tale expuse destul de clar (sub un val literar) in legatura cu diferitele colectii ale celor de la JN. Singura colectie, careia „nu i-ai cantat prohodul” a fost seria de literatura romaneasca, BPT…..Restul?… le-ai catalogat in fel si chip: prost editate, slab prezentate, un marketing dezastruos, samd… si partial pot spune ca ai dreptate, dar … doar partial, deoarece tu nu cunosti munca depusa de colectiv in sensul editarii, transportului, publicitatii, si foarte multe altele. Sa nu uitam de reducerile de cost.
    Well, printre toate opiniile tale razbate un caracter …POLITIC. De ce zic asta?..Pentru ca: nu tot ce misca este impotriva unuia sau altuia. Unii au fost la putere, altii urmeaza, samd. aste e sensul democratic.
    Relativ la aprecierile personale, nu consider ca scrisul pe un blog, inseamna cultura sau chiar critica literara. Pentru asa ceva exista revistele de specialitate. Acest blog nu este o etalare a cunostiintelor dobandite in biblioteca, ci este o simpla prezentare a unor opere pentru SIMPLUL cititor.
    Sa nu uitam, ca adevarul suprem nu il detinem, si prin urmare nu isi au rostul aici mangaieri ale orgoliului personal.

  204. @Ovidiu
    Nu cred ca m-am erijat vreodata in critic literar. Ba mai mult, am recunoscut totdeauna, si cu mult regret, ca nu am studii in domeniul literelor sau al istoriei, desi domeniile astea au constituit hobby-uri permanente pentru mine. Am mai afirmat aici si o repet, profesia mea este in domeniul telecomunicatiilor si IT, de 35 de ani.
    Initial, acum vreo doi ani cand am descoperit (cu multa placere) acest exceptional blog cultural, am fost doar un participant pasiv, am citit postarile si, cu timpul, am considerat ca pot sa-mi exprim si eu parerile. Am crezut ca pot sa ajut cu parerea mea si pe altii. La randul meu, am incercat sa invat si eu cat mai multe de la cei care activeaza in aceasta meserie si care sunt indreptatiti sa dea sfaturi; de exemplu Altmarius, caruia ii multumesc sincer, in ciuda criticilor pe care mi le-a adus, nu numai odata!
    Politica fac toti in tara asta, mai ales acum, dar asta nu ar trebui sa influenteze un blog cultural independent. Cand am criticat promovarea pe acest blog a cartii ce va fi editata de catre JN, n-am facut politica, pur si simplu am semnalat faptul ca in locul unor carti din colectiile Nobel sau Thriller, JN scoate o carte de doi bani, fara nicio valoare literara sau istorica. Critica mea se referea strict la valoarea literara a cartii!
    Acuma, daca cititorii sunt multumiti si isi doresc aceasta aparitie in detrimentul colectiilor Nobel sau Thriller, este treaba lor, si eu nu-i judec. Eu doar mi-am exprimat o parere!
    In postul meu anterior am scris ca patronul este liber sa faca orice vrea el. Dar si cititorii au dreptul sa critice, asa cum un critic literar poate sa desfiinteze orice scriitor, fara sa fie banuit de partizanat politic. Pana la urma, asta e democratia, sunt multe avantaje, dar si destule dezavantaje!
    Deci „jos palaria” pentru Voiculescu pentru ca a facut posibila colectia BPT de literatura romaneasca, „rusine” pentru Voiculescu pentru ceea ce incearca sa faca acum. Asta este singura mea politica!!! In rest, judecati voi cum va place!

    Doresc sa le multumesc celor care au apreciat comentariile mele (literare!) pe acest blog si-i asigur ca nu mi-au fost indiferenti; pentru ei m-am straduit sa caut prin biblioteca personala sau pe internet carti si detalii pentru a le da o mana de ajutor; realmente, mi-a facut placere sa ajut!
    Am mai afirmat pe blogul asta si repet: sfatuiesc pe toata lumea sa citeasca, cat mai mult, chiar orice, chiar si cartea care apare astazi la JN!, chiar si ziare, chiar si cartea de bucate sau mersul trenurilor! Orice carte citita inseamna un plus adaugat la inteligenta, la personalitate, sau chiar la cultura… Mai ales pentru tineri…
    Sunt sigur ca acum cineva se pregateste sa ridice piatra…

  205. Putem sa incheiem aceasta discutie si sa ne intoarcem la carti va rog? Cred ca tic a explicat foarte clar ce a vrut sa spuna si personal nu vad rostul in a continua aceasta „discutie”. Oare chiar trebuie sa aruncam cu pietre in noi din cauza unui COMENTARIU? Din cauza unei PARERI? Ce a postat tic a fost parerea lui legata de JN care scoate acea carte in locul Nobel sau Thriller si nimic mai mult.

  206. Acum ma voi intoarce la carti, si, desi stiu ca voi intra in conflict cu Tic – conflict pe care nu-l doresc – voi spune ca aceasta carte nu este de doi bani. In primul rind, datorita autorului ei, care nu este unul oarecare, ci este un istoric vu merite recunoscute. In al doilea rind, deoarece aceasta carte a fost masiv boicotata la difuzare, de catre patronii (de o anumita culoare politica) societatilor de difuzare a presei. Aceasta situatie este valabila (si vorbesc in cunostiinta de cauza) la Tirgu Mures, Sibiu si… Cluj, dar si Bucuresti. De ce nu ma mir?
    Colectionarului, ii propun sa repuna postarea cu aceasta carte: nu trebuie sa acceptam cenzura sub nici o forma. Ideile sunt libere, si ele trebuie sa circule. Imi cer scuze pentru eventualele calcari pe bataturi provocate.

  207. @Tic
    Vorbind asa intre soft-isti (ceea ce sunt, desi mai tanar ca tine), mi se pare ca observ o „revenire pe Pamant” dupa multe …mesaje „Houston, we have a problem”.
    Cu mesajul pe care l-ai postat mai sus, cu siguranta nu mai este nimeni pe aici care „sa ridice piatra”. Atat timp cat vom pastra acest blog curat de Basescu, Ponta, ….samd., sunt mai mult decat sigur ca esti binevenit sa-ti continui postarile pe blog, spre „linistea” celor ce citesc pe aici. Si asta nu o zic doar eu, ci sunt sigur ca este parerea majoritara. Acum, sa nu-mi sari in cap, cum ca m-am erijat intr-o persoana ce ia deciziile pe aici, ci o spun ca simplu ‘user’ ce am o oarecare placere sa … „arunc un ochi” pe aici sa mai vad ce si cum….
    Asadar, cred ca se simte deja o … „de-ionizare” atmosferica si o reintrare in literatura. Asa cum ii sta bine blogului. NU se merita ca persoanele amintite adineauri sa ne invrajbeasca reciproc.
    Daca e adevarat ca intelepciunea e ca o piatra rara, nu se poate inca sti daca prostia e ca o boala. Welcome back!

  208. @altmarius
    Ma intorc si eu la carti!
    Nu este vorba de niciun conflict, asta este doar o aberatie a celor care n-au habar de cultura.
    Este doar o confruntare de idei. Astept sa-mi demonstreze cineva ca aceasta carte este o opera istorica sau literara demna sa stea in biblioteca mea. Daca ma convingeti, eu o cumpar si-mi cer scuze public pe acest blog.
    Pe de alta parte, doresc sa explicati celor care asteptau cartile din colectiile Nobel sau Thriller, de ce trebuie sa se „linga pe buze” de ele si sa se multumeasca cu aceasta carte!
    Cu stima!

  209. Intotdeauna ratiunea primeaza. Bun revenit, Tic, si salut mesajul lui Ovidiu.
    Nu am putut – din pacate – nici macar sa vad cartea – datorita difuzarii defectuoase. Dar celor care pling dupa colectiile suspendate , le spun ca suspendarea este valabila doar saptamina aceasta. Imi amintesc ca si pe vremea lui Ceausescu BPT aparea saptaminal, pina cind „seful statului” s-a „plictisit”, iar colectia nu mai aparea decit atunci cind dadea „Domnul”…

  210. atata va certati! ati observat pe site-ul jurnalului ca e anuntata cartea cu nr 13 din colectia Nobel?

  211. @altmarius
    De acord, dar am ajuns in 2012 sa ne raportam si sa ne justificam ca si pe vremea lui Ceausescu era la fel? Pai si pe vremea lui Ceausescu nu se gasea carne, lapte, erau cozi la portocale, etc.!!!
    Chiar asa am ajuns???

  212. Nu am vrut sa spun asta… Ma gindeam ca tiparirea saptaminala a unui volum intr-o colectie este destul de dificila, daca ne gindim la toate fazele, incepind de la corectura pina la tiparul propriu-zis. Asa incit, aceste pauze sunt binevenite pentru editori, fie ca acestia sunt de la JN, de la Adevarul, sau de la Libertatea. Editurile de carte nu au asemenea probleme – dar si preturile sunt corespunzator mai mari.
    Deci – istoria ne permite sa facem orice fel de raportari, mai mult sau mai putin justificate. Este o discutie mult in afara topicului acestui blog, si va invit, din nou, domnule Tic, pe http://altmarius.ning.com

  213. 1 august 2012 ● Nobel, vol. 13
    Jaroslav Seifert ● Toate frumuseţile lumii

  214. Mă bucur că discuţia s-a reîntors la cărţile acestei colecţii. Şi sper că @tic ne va fi alături în continuare. Eu fac parte din cei care au stat în umbră până de curând şi apreciez părerile documentate cu privire la cărţile şi autorii din colecţiile pe care le urmăresc.

    @altmarius Momentan nu mă pot înscrie pe site-ul tău căci folosesc doar tableta şi apare doar versiunea pentru mobil. Când voi avea acces la pc, mă voi înscrie.

    În altă ordine de idei, ce părere aveţi de cartea care urmează? Am văzut că a apărut şi la editura Art mai demult.

  215. Aceste pauze sunt utile si chiar necesare si pentru buzunarele noastre daca ar spori si calitatea ar fi ca lumea.

  216. @ Andreea Toma
    Ningul permite de vreo doua saptamini si accesarea de pe mobil. Personal, nu am un mobil (sau tableta) care sa-mi permita verificarea accesului; dar, cred ca prin accesarea pe google a numelui altmarius, vei putea accesa reteaua.
    @ Alex
    Cred ca va aparea in aceasta saptamina, probabil miercuri sau joi.

  217. @Andreea Toma
    Cartea lui Jaroslav Seifert „Toate frumuseţile lumii” este o culegere de texte memorialistice, scrisa prin anii ’80. Ceea ce a aparut la editura Art, prin 2007 daca nu ma-nseala memoria, este doar o selectie din textele lucrarii originale. Ramane de vazut daca ce va aparea la JN va fi opera completa sau tot o selectie ca cea de la Art.

    @Alex
    Cartea lui Romain Rolland cred ca va fi in cel mai bun caz scoasa mai tarziu. Sigur va fi dupa cea a lui Seifert, care va aparea la 1 August. Pana la 1 August, nu va mai aparea nimic la JN in colectia Nobel. Ma rog, potrivit site-ului JN, joi se va reedita celebra carte care a produs atata valva pe-aici. Probabil ca au avut vanzari record…

  218. @Tic
    Poate afli daca este completa cartea sau nu cea care apare pe intai, daca este editia scurta ca cea de la ed. Art nu cred ca o iau? Aia de la JN nu au nimic de contact

  219. Am luat legatura cu JN, pt a afla detalii legat de editarea lui Romain Rolland, dar e ca si cum nu ai lua… oricum nu obtii mai multa informatie decat cea de pe site-ul lor.

  220. O sa ma limitez de acum incolo sa iau doar cartile care ma intereseaza de la aceasta colectie.Vad ca pentru astia de la Jurnalul mai importanti sunt alde Seifert si Laxness in detrimentul adevaratilor scriitori de factura universala:Hemingway, Mann, Faulkner, Camus, Steinbeck, Marquez si altii.Poate or aparea si ei in colectie, interesant ar fi cu ce scrieri!?
    Si inca ceva, urasc sa vad comentarii exprimate in limbaj messenger, asezonate cu ceva englezisme si cuvinte luate din DEX pentru ai face sa para „connaisseuri”.Mi-au adus aminte de cel cu expresia”s-a produs o extorsiune a unui burlan in doua ape”LOL! (sa fiu in ton cu ei!).Cred ca o sa ma mut pe un site de mamici gravide sau matrimoniale.

  221. @Ovidiu
    Cea de Rolland nu mai apare cel putin temporar. Apare Jaroslav Seifert “Toate frumuseţile
    lumii”. A aparut la ed. Art in editie mai veche in editie scurtata. Poate afli de undeva daca nu o fi si asta la fel ca asa eu nu cred ca merita luata cel putin pentru nine.

    @lapidarium
    Seifert si Laxness nu sunt rai de loc. Merita luati ca autori la fel ca Hemingway. Eu sincer nu ma dau in vant dupa Marquez.

  222. @Alex
    Proiectul colectiei de literatura Nobel apartine JN, dar realizarea acestuia este subcontractata catre Editura Litera, ca si partener. Eu cred ca majoritatea detaliilor cu privire la editarea colectiei este decizia stricta a editurii: selectia autorilor si a titlurilor, aparatul critic inclus, numarul de pagini, traducerea si adaptarea, perzentarea grafica, etc. JN, ca si responsabil de proiect nu face altceva decat sa isi dea acordul sau nu cu privire la deciziile editurii. Criteriul cel mai important pe care trebuie sa-l respecte editura este incadrarea in pretul stabilit, astfel incat sa asigure profitabilitatea estimata pentru ambele parti (JN si Litera).
    De aceea, cred ca este inutil sa cerem informatii despre continutul cartilor celor de la JN, pentru simplul motiv ca nimeni din redactie nu la cunoaste. Mai bine ar fi sa cerem aceste lamuriri celor de la Editura Litera, sunt convins ca ni le vor oferi!
    Ca o paranteza, situatia de la Adevarul este cu totul alta, asta pentru ca holding-ul dispune de propria sa editura, ceea ce face ca orice astfel de informatie sa poata fi ceruta direct redactiei ziarului.
    Ca o parere personala, cred ca JN va scoate cartea lui Seifert in editie completa. Asta pentru ca versiunea prescurtata de la edit. Art avea doar 207 pagini.

    @Lapidarium
    Ai dreptate, si eu cumpar din aceasta colectie doar titlurile pe care mi le doresc sa le detin in biblioteca.

  223. @ Alex
    Bine ati venit!
    Va puteti inscrie, pentru a putea participa la discutiile initiate; prezint foarte multe carti, biblioteci, anticariate, fapte culturale, etc. Sunt peste 29.000 de postari de blog, 56 de grupuri, 33 de forumuri, acolo.
    Blogul colectionarului este foarte bine structurat, si il invidiez pe Colectionar pentru modul in care gestioneaza acest site.

  224. @Alex
    Personal cred ca JN va edita cartea lui Seifert in editie completa. Asta pentru ca versiunea prescurtata de la Art are doar 200 de pagini.
    Pe de alta parte, sugerez ca detaliile despre continutul cartilor din colectia Nobel sa fie cerute direct editurii Litera, pentru ca acestia sunt responsabili cu punerea in practica a proiectului acestei colectii de la JN. Cred ca ei sunt cei care decid si cunosc cel mai bine detaliile tehnice si de continut despre volumele pe care le editeaza.
    Am postat mai devreme un comentariu ceva mai explicit asupra acestui aspect, dar a fost blocat de catre moderatorul blog-ului, din motive care, cel putin mie, imi scapa!

  225. @ lapidarium
    Sunt de acord ca majoritatea scrierilor care au aparut pina acum in aceasta colectie sunt de mai mica importanta, iar scriitorii selectionati nu sunt dintre aceia care nu pot fi acuzati de o imixtiune politica in atribuirea premiului… Dar scriitorii pe care i-ai mentionat sunt publicati de alte edituri, care au cumparat si toate drepturile (Hemingway la Polirom, Marquez la Rao, Camus si Thomas Mann din nou la Rao). Daca editura Litera vrea sa introduca in program si acesti autori, trebuie sa plateasca editurilor respective copyrightul, iar acest lucru inseamna niste sume foarte insemnate. Cred ca numai o deschidere de colaborare a JN cu editurile mentionate ar putea deschide aparitia acelor titluri.

  226. @Tic
    Nu am apucat sa citesc comentul pe care l-ai pus despre editura litera cel blocat. Mai pune-l o data te rog.

  227. @Alex
    Imi pare rau ca nu pot sa te ajut. Am incercat sa postez inca odata comentariul, dar se pare ca nu este pe placul moderatorului. Incercam sa explic de ce putem afla mult mai multe despre cartile ce apar in colectia Nobel adresand intrebarile editurii Litera si nu redactiei JN. Atata tot!
    Comportamentul moderatorului ma uimeste; am refuzat mereu sa semnalez sensibilitatea evidenta pe care acesta o are fata de aprecierile mai mult sau mai putin critice fata de JN; mi-aduce aminte de niste vremuri triste pe care eu le-am trait si pentru nimic in lume nu doresc cuiva sa le mai traiasca vreodata!

  228. @Tica
    Am avut si eu aceeasi experienta de cateva ori tot cu moderatorul si cu cativa de pe blog. Culmea lor mie mi- sters comenturile lor nu. Poate o fi altceva. Nu miroase fain de loc. Poate ar trebui sa ceri explicatii moderatofului legat de acel coment sa-l poti publica. Ar trebui sa-ti dea explicatii iar tu sa-l publici.

  229. @Alex
    Cand eram pusti, mi se spunea si tic si tica; asa ca nu-i nicio problema! :))
    Restul tine doar de oameni si de constiinta lor, nu de mine!!!

  230. Multumesc si raman recunoscator moderatorului ca „m-a iertat” si mi-a postat comentariile!
    Oare de ce era atat de greu? Ce mari blasfemii contineau acestea?

  231. Am observat ca din ce in ce mai multa lume este nesatisfacuta de noile produse jurnalul…personal inca mai duc dorul colectiei „Cartea de buzunar”,deoarece formatul era foarte practic,iar titlurile bine alese deoarece imbinau atat autori consacrati cat si din cei mai putin cunoscuti.Credeti ca ar putea sa revina pe piata colectia?Poate facem o petitie catre editor

  232. Eu inteleg ca se face o triere a mesajelor incat sa se pastreze o discutie cat de cat intr-o directie literara, dar mesajele mele postate anterior se pare ca nu au mai aparut…..

  233. @Ovidiu
    Nu trebuie sa fie nici o triere poate doar sa pastreza limbajul decent. Nu suntem sub nici o dictatura. O tirere sa fie in mintea noastra cand punem postul si avem o grija ca stim ca suntem auziti. Ar fi multe de zis daca chiar se face triere vorba lui Tic ca se abtine sa creada asa ceva. Si mie mi s-a intamplat sa-mi fie „triate” multe mesaje. Toata lumea cui i se intampla faca publica „triere ” impreuna cu o cerere de explicatii de la moderator.

  234. Mi s-a întâmplat şi mie să-mi apară un comentariu cu întârziere şi nu cred că din cauza conţinutului, poate or fi ceva probleme tehnice, cine ştie.

  235. @ Andreea Toma
    Fiti binevenita si pe site-ul altmarius.
    Sunt convins ca nu a existat nici o intentie din partea Colectionarului de a cenzura mesaje. Desi, poate ca ar fi fost indreptatit sa stearga unele mesaje, mai ales dintre cele off-topic.
    Ma bucur pentru reluarea colectiei BPT dupa 1 august, si inca mai sper in deschiderea unei serii de cultura generala pentru cultura romaneasca, si in continuarea seriei de literatura romaneasca.

  236. @ altmarius Mulţumesc! Am reuşit să descopăr cum mă înscriu şi în varianta mobile. Şi eu mai sper la revenirea seriei de literatură românească, dar nu am nici cea mai vagă idee.

    @ tic Voiam să te întreb şi în altă parte nu ştiu unde, dacă ştii ceva despre scriitorul Damian Stanoiu pe care l-am descoperit întâmplator, trecând pe lângă clădirea unde a locuit. Am dat o căutare şi cele citite mi-au stârnit curiozitatea, dar momentan nu deţin niciun titlu al său.

  237. @andreea toma
    Damian Stanoiu a fost un scriitor roman din perioada interbelica. A fost o perioada si calugar. O scurta biografie gasesti aici:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Damian_St%C4%83noiu

    Daca te intereseaza cartile lui, pe link-ul urmator poti sa gasesti o serie de titluri ale acestuia, pe care poti sa le si cumperi; sunt editii vechi, din anii 1928-1942, cu preturi mai piperate, dar gasesti si cateva reeditari de prin anii ’60-’70 cu preturi accesibile:
    http://www.okazii.ro/cautare/damian+stanoiu.html

  238. @ Andreea
    Damian Stanoiu (1893-1956) a fost un timp calugar, dupa care s-a raspopit. A scris citeva romane, de o savoare incontestabila (Necazurile parintelui Ghedeon, Duhovnicul maicilor, Alegere de stareta), dintre care o parte au fost publicate in colectia BPT a editurii Minerva in anii 70. Stilul scrierilor sale, umoristic, dar plin de bonomie, ni-l apropie oarecum de Pastorel Teodoreanu. Damian Stanoiu este inca una din datoriile neplatite ale noii serii BPT.

  239. @Tic
    M-am interesat la editura litera si nu dispun de informatii legate de colectia Nobel. Apropos siteul de la biblioteca pentru toti pare a fi desfiintat sau oricum nefunctional deloc.

  240. @Alex
    1. Era o idee a mea. Daca nici editura nu ne poate da informatii despre o carte ce o vor scoate pe piata peste cateva zile, atunci nu mai am prea multe de zis!
    2. Din cate stiu eu, pagina BPT de pe site-ul JN nu mai e functionala de mult. Functioneaza doar pagina de shop.

  241. @Tic
    Am vazut cartea care va urma de Seifert atunci cand a fost facut anuntul pe siteul BPT

  242. @Alex
    Poti sa ne dai niste amanunte suplimentare despre informatia asta?
    Eu am fost astazi la chiosc si am vazut ca a aparut cartea lui Seifert (nr. 13). Nu am cumparat-o pentru ca am vazut ca este destul de subtire; deci probabil este tot o selectie din opera originala.
    Daca s-a stopat editarea unei colectii dupa numai 13 numere, inseamna ca ceva grav se intampla!

  243. In fine am cumparat si eu o carte din CN, si ma bucur, am descoperit-o pe Nadine Gordimer, cred ca este o mare scriitoare, adica a fost, a murit de curand. Sincer nu am crezut ca burii pot sa dea mari scriitori, apropo pt cei care nu stiu burii sunt cei care au populat Africa de Sud, pana cand au venit peste ei trupele reginei Victoria, a Angliei, nu mai pomenesc de triburile de africani, zulu, tuthzi, etc. Oare cand va exista un scriitor roman cu premiul Nobel, va rog nu-mi pomeniti de Herta Muller, ea nu se mai considera cetatean roman, din motivele binecunoscute? Uni spun ca M Cartarascu, eu l-am rasfoit, dar mi se pare prea indragostit de propriul eu, iar eu nu doresc sa dau peste narcisism in literatura, asa cum se intampla la Liiceanu, imi plac nordici pt simplitatea scrisului, ei transforma proza-n poezie, cel mai bine se vede-n Gosta Berling si Pan, romane ale : sELMEI LAGERLOF SI KNUT HAMSUN, acelasi stil l-am intanit si la Iosef Toman, dupa mine un scriitor ceh demn de Nobel.

  244. @Stateira
    Scuza-ma! Am citit de vreo trei ori comentariul tau; probabil ca ai dreptate dar mie, ca si un simplu pasionat de literatura, mi-a fost greu sa inteleg ce doresti sa ne transmiti. Intr-o fraza de vreo 20 de randuri, ai plecat de la Nadine Gordimer (care a murit de curand!), ne-ai dus pe la buri, pe la regina Victoria, triburile zulu, tuthzi, dupa care mergem la Herta Muller si ajungem la Mircea Cartarescu si narcisismul lui. Apoi ne intoarcem din nou pe la Liiceanu si scriitorii nordici Lagerlof si Hamsun si ajungem in final la cehul Iosef Toman.
    Iti recomand sa fii mai riguroasa in recenzii, pentru ca sa inteleaga toata lumea despre ce e vorba in propozitie. Simpla insiruire de autori, titluri de opere si asocieri personale aberante nu impresioneaza pe nimeni!
    Cititorii doresc sa afle pareri concrete despre carti, chiar daca acestea sunt mai mult sau mai putin obiective!
    Oamenii doresc sa fie ajutati in alegerea cartilor, nu sa le fie servita o varza de comentariu, din care nimeni nu intelege mai nimic!
    Imi cer scuze pentru reprosurile continute in comentariul meu, dar era cazul sa fie precizate si aceste aspecte.

  245. Cartea de azi a apărut editată de Art, nu de Litera. Totuşi, în ziar nu am găsit nici măcar reclama obişnuită a colecţiei,nici cu cartea de azi, darămite cu următoarea. Pentru mine, e un semn că, într-adevăr, colecţia e pe ducă. Posibil să fie acesta ultimul număr, dar totuşi, anunţaseră înainte de această pauză o altă carte, ce probabil era în pregătire. Să fi abandonat de tot proiectul acesta? Vom vedea. Păcat, era o gură de aer proaspăt. Nu doar această colecţie, ci şi cea de la adevărul, ce se apropie de final.

  246. @Tic
    la mine in oras nu a aparut cartea de miercuri de la JN. am sunat apoi la litera si au zis ca afost stopata temporar. Apoi dupa ce mi-ai spus ca tu ai vazut-o au zis ca nu stiu. Am intrebat ce apare saptamana viitoare si nu stiu. Cei de la JN lucreaza sui cu art si cu litera si cu curtea veche inclusiv la cartea Nobel. Ce apare saptamana viitoare?

  247. Cartea aparuta miercuri e identica cu cea aparuta in 2007 la editura Art, adica Jaroslav Seifert „Toate frumusetile lumii”, am citito si acea editie era doar o selectie din amintirile autorului?

  248. @andreea toma
    Din pacate, singura noutate este ca nici maine nu va aparea o noua carte in colectia Nobel, asa cum nici luni n-a aparut cartea din colectia Thriller.
    Explicatiile oferite de redactia JN cum ca este doar o pauza de vacanta, nu sunt reale. Colectia BPT de literatura romaneasca a aparut pe parcursul a trei ani (153 de carti), deci a „prins” trei vacante de vara, fara ca sa fie intrerupta editarea nici macar pentru o singura saptamana!
    Problemele sunt sunt de alta natura! Speram totusi ca aceste doua colectii, cu toate minusurile lor, sa nu fie abandonate definitiv. Cat despre reluarea colectiei de literatura romaneasca, eu nu-mi mai fac iluzii!

  249. Din pacate, se pare ca Tic are dreptate; criza este reala, si ea nu afecteaza doar JN, ci toate trusturile de presa (se pare ca doar DeAgostini scapa, dar cine stie?). Regret disparitia colectiilor JN si viitoarea disparitie a colectiilor Adevarul. Regret si Romanul de dragoste de la Libertatea. Nici nu mai pun problema aparitiei unor carti de cultura generala la ziare, ca o idee science-fiction. Pacat! O natie se construieste permanent, mai ales prin cultura. Restul sunt palavre!
    Apropo: stie cineva daca vor mai fi reluati „Banii de pe mapamond” (de la DeA)?

  250. @ altmarius
    „Banii de pe mapamond” costau extrem de mult.La pretul de 12 lei aveti ocazia sa cumparati de pe saiturile specializate in licitatii 2-3 bancnote cu o vechime de cel putin 100 de ani.

  251. Multumesc, domnule Popescu pentru raspuns.
    Staim si eu de site-urile despre care vorbiti. Ma interesa mai mult continutul documentar al revistelor, despre cel numismatic chiar aveam rezerve. In general, revistele DeA costa prea mult fata de ceea ce ofera. In fine…

  252. Până la 50 ar mai fi destule, dar atâta timp cât apariţia lor este incertă, când apar, când nu apar, nu ştiu ce să zic. Îmi pare rău, chiar îmi plăceau colecţiile acestea, îmi satisfăceau pofta de a-mi cumpăra săptămânal măcar o carte.

  253. Eu nu vreu sa fac recenzii la carti. Acum un an am citit un rand, cred ca este mult spus un rand [era un rand dintr-un comentariu de maxim 25 cuvinte la un articol avandu-l ca subiect pe Alexandru Macedon] despre romanul chinezoaicei Shan Sa, am mai pomenit despre el [Alexandru si Alestria], nu mi-a trebuit o recenzie, ca sa-mi dau seama daca vreau sau nu sa-l citesc. Romanul n-a aparut in Romania, asa ca l-am cumparat din Spania si l-am citit in spaniola, de fapt in spaniola am citit si romanele lui Mary Renault, care n-au aparut in Romania desi scriitoarea este cunoscuta in Occident mai bine decat Alexandre Dumas. Nu vreau sa fac tapaj ca pot sa citesc in spaniola, am fost obligata sa invat spaniola pt ca am scris la o revista care se ocupa de telenovelele sud-americane, a fost o obligatie care m-a ajutat. Ce doresc eu? In primul rand sa se publice in Romania, carti, adevarate carti, care n-au avut doar succes financiar [vezi Amurg si alte tampenii] ci si o critica buna. De la Colectia Nobel, doresc sa-l publice pe Knut Hamsun, care prin romanul Pan a deschis un alt drum in literatura, din nefericire neurmat de nimeni, acest roman este unic, cum unic a fost, este si va ramane in literatura universala romanul „La rascruce de vanturi” de Emily Bronte. Cred c-am citit mai mult decat au citit toti cei care posteaza aici, simt ce are succes la public si ce nu are. Nu pot sa descriu in cateva fraze ce-am simtit sau ce simt cand recitesc Pan, dupa mine este sublim, spun si scriu o aberatie SUBLIMUL ABSOLUT

  254. SCUZE MI S-A PARUT C-AM CITIT INTR-O REVISTA CA NADINE GORDIMER A MURIT, CRED CA A FOST O PERCEPTIE GRESITA, SE PARE CA AI TRAIESTE, EU CRED C-AM CONFUNDAT-O CU MARY RENAULT CARE A TRAIT TOT IN AFRICA DE SUD.

  255. Ce apare miercuri cu JN? Cei de la JN ziceau ca s-ar putea sa nu apara nimic nici saptamana asta.

  256. Probabil că nu a apărut nimic nici azi. Încă nu am ieşit, dar speranţele mi-s aproape de zero.

  257. @ Alex, @ Andreea Toma, @ Vlad

    Din cate am aflat eu, nici miercuri si nici saptamana viitoare nu va aparea vreo carte din colectiile Thriller si Nobel.
    Problema este daca aceste colectii sunt doar sistate pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp, sau au fost abandonate definitiv. Faptul ca cei de la JN nu-si informeaza cititorii cu privire la acest aspect, face dovada lipsei de seriozitate si de profesionalism de care da dovada acest trust de presa. Asta ca sa nu mai vorbim de respectul pe care ar trebui sa-l aibe fata de cei care, timp de trei ani, le-au cumparat saptamanal cartile din colectiile pe care le-au editat, deci cei care au contribuit cu bani la profitul trustului.

  258. Scuze, eu abia am picat din vacanţă şi am pierdut noţiunea timpului.:))) Ce gafă! Eram ferm convinsă că e miercuri.

  259. @ georgescu
    Da probabil ai citi pe: Homer, Xenofon, Arrianus, Plutarh, Athenaios, Flavius Josephus, Aristophanes, Platon, Aristotel, Sofocle, Euripide, Eschil, Longos, Heliodor, tot ce s-a publicat in Romania de scriitorii antici, mai adaugati romantici, naturalisti, o inca ceva;romantismul, naturalismul, realismul, simbolismul, parnasianismul, etc au fost curente literare care au avut sute de scriitori, mai adaugati si toti scriitori laureati ai premiului Nobel, la uni toata opera lor, inclusiv corespondenta [ publicata ], inseamna mult si prost. Probabil ar fi trebuit sa ma limitez la Epistolarul lui Liiceanu si-au poate sa ma opresc la” logorea despre sine” a lui Cartarescu. Unul se lauda aici ca-i plac prozatorii rusi, ma intreb daca inafara de Soljenitan, a citit altceva, ma gandesc la Valentin Rasputin, nu la Cehov, Dostoievscki, Turgheniev, Lev Tolstoi [ a exitat si-un Alexei Tolstoi, cu celebrul roman CALVARUL] pe acestia cred ca i-au citit toti pasionati de lectura care sunt in numar mare aici. Citind comentariile voastre, fac cunostinta cu gusturile voastre, din nefericire sunt foarte, foarte limitate. Scuze pt greseli ma aflu-n mare graba, dar trebuia sa va dau raspunsul la atacuri.

  260. Raspunsul este pt toti. Puneti mana si cititi, nu incercati sa-i dispretuiti pe cei care intr-adevar citesc.

  261. @Stateira
    Sunt unii pe-aici care au citit operele tuturor autorilor pe care i-ai enumerat tu, si inca multi altii in plus.
    Te sfatuiesc sa nu judeci persoane pe care nu le cunosti, mai ales pe cele care citesc carti de vreo 45 de ani, adica cam de doua ori mai multi decat anii varstei tale!
    Criticile noastre s-au referit strict la continutul comentariilor tale, care sunt foarte dezlanate si fara noima, ceea ce este destul de greu de inteles mai ales daca acestea vin din partea unei persoane care pretinde ca a citit atat de mult!

  262. Eu cred ca incearca un pic sa epateze.Problema este ca nu poate aici!Fiind un blog cu inserturi de diverse carti pe la ziare si reviste (si nu numai), consider ca cei ce scriu pe aici sunt si cumparatori si cititori (deci, oameni cu oarece cultura literara).Eu am aparat-o odata, dar vad ca persista cu insiruirea unor autori si opere literare intr-un mod nefericit, fara macar sa ne spuna ce vrea sa ne transmita.Si eu ma laud ca stiu foarte multi scriitori si operele lor literare marcante, dar nu ma pot lauda ca le-am si citit pe toate.Ma raliez si eu parerilor celorlalti.Dixit!

  263. Mă gândeam că sigur nici mâine n-apare cartea,e sărbătoare legală,chioşcurile de ziare cel mai probabil multe vor fi închise,nici distribuitorii nu cred că or să lucreze,e clară treaba.

  264. @ Tic
    Nu are absolut nici un rost sa discutam cu persoane de tip Stateira, care are impresia ca toata cultura noastra in domeniul rusilor se reduce la Soljenitin. Chiar am citit si Konstantin Fedin, Platonov, Solohov (Pamint destelenit, Donul linistit – apropo, de ce nu se retiparesc acestea?) Orice discutie cu acesti autosuficienti este inutila!
    Stau si ma-ntreb: oare nu se pregateste disparitia cartilor insert la ziare? Adevarul e: Prea multa cultura strica! E semnificativ faptul ca rezista colectii de genul „Cartilor romantice”, dar dispar cartile premiate cu Nobel, colectiile de lux de la Adevarul, si multe altele. Vreau sa spun: inserturi la ziare exista in Occident inca din anii ’70. Detin in biblioteca proprie doua volume din „Les Geants de Paris Match” – albume dedicate lui Moliere si La Fontaine, dar seria este compusa din 12 albume (Goethe, Dante, Shakespeare, etc)

  265. Cred ca ai dreptate!
    In ceea ce priveste cartile oferite de ziare ca si inserturi, marturisesc ca pe mine m-au atras in special colectiile de cursa lunga, adica cele care insumau peste 100 de volume, pentru ca imi doream sa dau o fata noua bibliotecii mele (acum patru ani aveam cam 2000 de volume la domiciliul meu si cam tot atatea la domiciliul parintilor mei, care se apropie de varsta de 90 de ani – printre ele si multe dintre cele amintite de Stateira :)) !!!).
    De aceea, am apreciat enorm initiativele trusturilor de presa JN si Adevarul, a caror concurenta pe piata inserturilor de carte, inceputa acum patru ani, mi-a oferit prilejul sa adaug in biblioteca mea inca vreo 400 de volume care, cu plusurile si minusurile lor, dau un aer mai proaspat tuturor cartilor.
    Din pacate, se pare ca totul are un sfarsit; Adevarul are mari probleme financiare, JN se pare ca are alte prioritati in momentul de fata, colectiile de carte si cultura sunt acum pe ultimul plan. Sigur, cumpar si colectia „Cartile romantice”, la cererea expresa a sotiei, ea fiind mult mai „lirica” decat mine, dar regret ca cele doua mari trusturi de presa renunta la colectiile „de cursa lunga”, care devenisera de-a lungul timpului extrem de populare si de apreciate.
    Datorita lor am descoperit acest blog, am invatat multe lucruri interesante de la multi dintre utilizatorii acestuia, am incercat si eu si mi-a facut multa placere sa ajut la randul meu pe ceilalti cititori, atat cat m-am priceput.
    Mi-am pus multe sperante la aparitia noilor colectii Thriller si Nobel, dar am fost dezamagit atat de selectia titlurilor si a autorilor, cat si de faptul ca, iata, dupa numai cateva aparitii, acestea au fost sistate.
    Mai departe, nu ne ramane decat sa speram ca, intr-un viitor cat mai apropiat, odata intrati intr-o noua normalitate economica si sociala, editarea colectiilor de carti ca si inserturi ale ziarelor, cu preturi accesibile tuturor, va fi reluata si ne va oferi tuturor din nou prilejul de a sta la coada dimineata in fata chioscurilor pentru a le cumpara!

  266. @Tic
    Va mai spun ceva: Inserturile-albume frntuzesti costau la vremea respectiva 12,50 franci, ceea ce reprezinta pretul a 3 reviste Paris Match. Ideea fost preluata de Berlusconi si trusturile lui din Italia, cu un deosebit succes, care l-a si propulsat in fotoliul de prim-ministru. Iata unde duce cultura!
    Ghilimelele le puneti dumneavoastra… Cert este ca eu am vut pina in prezent o biblioteca de 4.000 de volume, pe care am vindut-o, mi-am facut alta de 3000 de volume, care acum e in curs de vinzare, eu mutindu-ma din Bucuresti la Tirgu Mures. Dar cartile au fost intotdeauna modul meu de a ma raporta la lume. De aceea, regret disparitia inserturilor-carte, caci totusi consider cultura (inclusiv cea scrisa) elementul care deosebeste umanitatea de animalitate.

  267. @ Altmarius
    Corecte si pertinente observatiile tale!

    PS. Te rog sa nu mi te mai adresezi cu „dumneavoastra”. Pe un blog al iubitorilor de literatura, diferentele de varsta nu mai conteaza, cu totii suntem doar prieteni ai cartilor. Fiecare dintre noi incercam sa invatam unii de la altii, ne postam parerile personale, ne mai contrazicem cateodata, dar cu totii suntem legati de o pasiune comuna: cartile. Si pasiunea asta nu are varsta!
    Este valabil pentru toti participantii acestui blog!

    Cu multa stima!

  268. Am găsit în biblioteca bunicii un fel de almanah din anii ’80 ce cuprinde laureaţii Nobel pentru literatură până în 1982. Pentru fiecare sunt date biografice, detalii despre opera lor, precum şi câte un fragment din câte o carte scrisă de ei, astfel încât îţi poţi face o idee dacă ţi-ar place sau nu. Acum cu atât mai mult mi-aş dori să continue colecţia, căci am descoperit câţiva scriitori ale căror cărţi mi-ar place să le citesc, dar nu cred să fi fost traduşi până acum, ori nu sunt eu prea informată. Nu am acum foaia cu notiţe să va dau exemplu.

  269. @ Andreea Toma
    Colectia se pare ca va continua. Incepind de astazi, 18 august, s-au reluat cingalurile de prezentare a colectiei pe Antene. Vom vedea!

  270. Nu inteleg deloc de ce toata lumea spune ca cei de la JN si Adevarul dau faliment. Sunt edituri in situati mai grave si scot si nu dau faliment. Eu cred ca vor sa se puna in stare de insolventa sa nu plateasca datoriile. Cazuri din astea sunt in strainatate destule. Patronii raman cu bani si nu-si pplatesc datoriile si eventual acestea sunt platite de stat din banii contribuabililor.

  271. Prima carte buna din Colectia Nobel reprezentativa pentru Kenzaburō Ōe ● O experienţă personală.
    Oare JN a invatat din greselile anterioare?

  272. 12 septembrie – Claude Simon- Drumul Flandrei (sursa- ultima pagina a ziarului de astazi)

    Cartea de azi, destul de subtirica, pare interesanta.

  273. În ziarul de ieri nu scria nimic. În restul zilelor, nu cumpăr ziarul, aşa că nu ştiu. Dar nici pe site nu au anunţat încă. Aşteptăm. Chiar mă bucuram săptămâna trecută când pe ultima pagină era anunţat titlul de săptămâna aceasta. Se pare însă că nu au vrut să-şi însuşească acest bun obicei de a anunţa astfel, ori poate iar vom avea o surpriză.

  274. Stiti cumva daca trebuia si azi sa apara Jn impreuna cu volumul 16? la chiosc nu au primit .
    Este vorba de inca o pauza in colectie ?

  275. Ca de obicei, tipic Jurnalului… colectii incepute si abandonate, cum a fost cazul colectiei carte de buzunar 🙁

  276. Nu va aparea cartea nici saptamana aceasta, se pare ca miercurea viitoare, sunt probleme la drepturile de autor. Dar vor fi cel putin vreo 10 carti bune, de mult asteptate,

  277. Nu se stie daca va aparea ceva saptamana viitoare la cartea Nobel. Eo zic ca nu opresc seria. Sa speram ca nu.

  278. Deci încă o săptămână de aşteptare, faţa de cea luată în calcul. Ei, măcar să apară. Îmi dau seama că e mai dificil cu drepturile de autor, dar mi-ar place să existe mai multă comunicare cu cititorii.

  279. Sigur este Colas Breugon de R.Rolland? Scriitorul este bun, in trecut a fost un serial la TVR inspirat dintr-un roman de-al sau, mi se pare Jean Christophe. Usoar accesibil. Eu am inteles ca va urma „Iosif si frati sai” de Thomas Mann,

  280. @ Stateira
    „Iosif si fratii sai” ar fi poate prima aparitie absolut notabila in aceasta colectie, dar am rezerve asupra acestei aparitii – insumeaza trei volume de o dimensiune apreciabila (aproape 500 de pagini fiecare volum), de aceea am indoieli ca se va publica la Jurnalul.

  281. A fost Marius Tuca invitat la o emisiune la A1 sau A3 [ nu mai stiu la ce post al trustului Intact] unde a enumerat si acest titlu ca facand parte din colectia pregatita, oricum acces la” Muntele vrajit” nu mai are, pt ca a fost deja publicat, romanele subtiri ca „Alesul”[ vreo 200 de pagini] au fost si ele publicate.

  282. 10 octombrie apare Romain Rolland –
    Colas Breugnon . “Iosif si frati sai” de
    Thomas Mann este in discutie la editura.

  283. Din 10 octombrie 2012, Gazeta Sporturilor in parteneriat cu Editura Orizonturi, va continua seria de romane celebre (serie inceputa in 4 iulie 2012 cu 9 romane).

    Pret ziar + carte : 14,99 lei.

    Cele patru noi titluri captivante:

    10 octombrie: Propunere indecenta – Jack Engelhard
    17 octombrie: Sora Carrie – Theodore Dreiser
    24 octombrie: Principiul dominoului – Adam Kennedy
    31 octombrie: Domino vendetta – Adam Kennedy (continuarea romanului ”Principiul dominoului”)

  284. @ Marius
    Saptamina viitoare va fi un titlu care intr-adevar face cinste unei asemenea colectii. Numai ca mi-e teama ca volumul se numeste Darul lui Humboldt (si nu drumul…)

  285. Intradevar, „Darul lui Humboldt” a lui Saul Bellow este o opera exceptionala!
    Abia astept sa apara editia de la JN. Cartea a mai fost editata in 2003 la editura Polirom, traducerea de Antoaneta Ralian.

  286. Regret, daca asa apare pe site-ul JN, inseamna ca acestia nici macar nu au citit cartea. Humboldt’s Gift inseamna Darul lui Humboldt, cartea este tradusa in limba romana din anul 1978 (am detinut acea editie de la editura Univers), iar traducatoarea – o reputata anglista – nu putea face confuzie intre Gift si Route.

  287. Jurnalul national poate sa isi completeze oferta cu recent castigatorul al premiului Nobel pentru literatura, Mo Yan (!?), bineinteles un scriitor de renume mondial, ca multi alti castigatori ai premiului.Premiul de anul acesta are si ceva iz politic in el (deh, ca astfel nu se poate!), ceilalti sa mai astepte.Cat despre Mircea Cartarescu si nominalizarea lui, poate sa castige acest premiul numai atunci cand , Romania o sa fie colonizata de extraterestrii.Eu unul, am renuntat la aceasta colectie insipida si lipsita de orizont (si logica!).Pseudoscriitori (nu toti evident!) care se tot vehiculeaza in aceasta colectie de pana acum, nu mi-au atras atentia in vreun fel.

  288. Da, sunt de acord cu asertiunile enuntate de lapidarium in cea mai mare parte. Sunt de acord cu faptul ca Mo Yan nu este un scriitor de calibrul lui Hemingway, sau al lui Sienkiewicz, sau Galsworthy – nu e nici macar un scriitor de calibru! Asa cum ar fi fost Amin Maalouf, Haruki Mukarami sau Philip Roth. Cit despre Mircea Cartarescu… Cei care sustin aberatia asta, sunt sustinatori ai unei persoane fara nici o priza la public. Daca vrem ca romani sa acceseze premiul Nobel pentru literatura, de ce nu ne gindim la scriitori adevarati, ca Buzura, Breban, Petru Popescu, care sunt in viata, si au o opera serioasa, nu glume proaste, gen de ce iubim femeile…
    Colectia asta este definitiv ratata! Nu inteleg de ce JN se incapatineaza sa nu reia seria de literatura romana din BPT?

  289. Nici mie nu imi place, ca de altfel nici Herta Muller.Oricum sansele ca un roman sa i-a Nobelul sunt foarte reduse in orice domeniu, chiar daca ne credem destepti Europei.Iar mana aceea de olimpici care ne mai reprezinta pe la olimpiadele din strainatate, se vor cara usor, usor, afara.Viitorul suna al naibii de …..rau.

  290. @ Lapidarium; @Altmarius

    Sunt de acord cu observatiile voastre!

    Cat despre proaspatul castigator Nobel, chinezul Mo Yan, cateva detalii:

    „Mo Yan, în vârstă de 57 de ani, vorbeşte numai limba chineză, relatează presa străină. Într-unul dintre puţinele interviuri acordate de-a lungul timpului, scriitorul povestea în anul 2010 pentru revista „Time”: „Am început să scriu ca să scap de sărăcie”. Caracterizat drept un „autodidact”, Mo Yan a explicat: „Nu mă temeam de cenzură. Mai târziu, după ce am început să am bani ca să-mi plătesc mâncarea, am continuat să scriu fiindcă simţeam că am ceva de spus”.
    Scriitorul este, de altfel, apropiat de regimul comunist, fiind vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Chinezi.
    „Erau vremuri când dacă criticai puterea, puteai fi distrus. Mama şi tata mi-au spus să nu vorbesc în afara casei. Dacă spui ce gândeşti, o să ai probleme, mi-au explicat. Aşa că i-am ascultat şi n-am vorbit”, spune, autoironic, scriitorul”

    Sursa: ziarul Adevarul / 13.10.2012

    Parca tot mai bun era Cartarescu, nu?

  291. @ Tic
    Consider ca nu era nici o diferenta daca Cartarescu (cacofonia obligatorie!) obtinea premiul (observa p-ul mic!). ma repet: dintre romani, ar fi indreptatiti sa-l obtina doar Breban sau Buzura, iar din cei din diaspora Petru Popescu. Acestia insa nu sunt tradusi in strainatate, datorita politicii anticulturale pe care a dus-o ICR-ul patapievician in ultimii 8 ani!

  292. @ Altmarius

    Perfect de acord cu tine, dar eu am facut doar comparatia dintre Mo Yan si Cartarescu, care era singurul roman inclus pe lista nominalizatilor la Nobel in acest an.
    Daca facem comparatie numai intre scriitorii romani, ai dreptate, toti autorii amintiti de tine sunt chiar si peste romanca de nationalitate germana Herta Muller, cea care a luat Nobel-ul acum doi ani.

  293. Ce este mai interesant la aceasta lista a celor ce au castigat Nobelul pentru literatura, este faptul ca, multi dintre scriitori contemporani castigatorilor au fost mult mai buni decat acestia.Criteriile de acordare mi se par misterioase, ca sa nu zic dubioase.Studiind lista nu am putut sa nu remarc urmatorul lucru,desi, este doar o simpla speculatie.Nu am putut sa nu remarc prezenta a 14 nordici, 11 evreii, 11 americani .Carevasazica astia mustesc de talent de au inhatat de-a lungul timpului o sumedenie de premii.Mo Yan asta a luat Nobelul fiind chinez? In ritmul acesta , China v-a mai da vreo 10-11 scriitori la Nobel (bineinteles pe criterii….obiective !).So what? Vreau sa vad un Nobel acordat strict doar pentru valoarea literara a operei lor, recunoscuta la nivel mondial (sic !) si nu un Nobel bazat pe diferite rafuieli politice, reparatii morale, globalizare, subiectivism (suedezii) sau mai stiu eu ce.Interesanta mi se pare cartea lui Laurentiu Ulici-Nobel contra Nobel, unde vorbeste de cei multi….uitati! Sincer as fi studiat mai bine lista, inainte de a-mi da cu parerea, dar multe din aceste lucruri sar in ochi la o simpla lecturare.

  294. Nu m-am gindit niciodata la criteriul national, ca un criteriu de acordare al premiului Nobel (la literatura ma refer). Dar este posibil ca, din nou, lapidarium sa aiba dreptate. Nu criteriul valoric primeaza (oricum, gusturile nu se discuta), ci un criteriu ascuns, care tine de serviciile secrete, de luna de pe cer, de traseul meteoritilor, dar de literatura nu. Altfel, scriitori de mare valoare ca Tolstoi, Malraux, ar fi luat acest premiu, iar Mo Yan si Herta Muller l-ar fi asteptat inca.
    Si mai e ceva: cum vi se pare premiul nobel pentru pace (literele mici nu sunt intimplatoare) acordat Uniunii Europene (aici as fi pus de asemenea, litere mici)?

  295. @ Colectionarul
    Sper sa nu te superi, ultima parte a discutiilor pe care le-am purtat cu lapidarium si cu tic, am preluat-o si pe blogul personal. Discutiile mi s-au parut extrem de interesante, si cred ca nu te vei supara ca am preluat ultimele 8 comentarii

  296. Cand vezi o usa inchisa, tinzi sa treci mai departe;cand usa ti se deschide trebuie sa ai curiozitatea de a privi dincolo de ea.Nu am devenit peste noapte filosof ci era doar o invitatie pentru toata lumea de a procesa informatiil ce se vehiculeaza in mediul virtual si cel real si a nu mai lua de bun tot ce ni se livreaza ca fiind etalon.

  297. @lapidarium
    In contextul discutiei de pina acum, nu inteleg ultima interventie. Mie mi se pare ca aceste discutii chiar isi au rostul lor, in contextul unei aculturalizari masive, inclusiv din partea unor foruri considerate academice.

  298. Ma refeream la jocurile ce se fac la nivel inalt in orice domeniu, la sforari.Lumea contemporana este plina de exemple.Am incercat sa imping eu discutia poate prea departe, asa ca ma opresc.Ramanem la literatura!

  299. @ Altmarius
    Desi intrebarea ta este off-topic, subiectul este extrem de interesant si de aceea indraznesc sa exprim si eu o parere.
    Sa acorzi premiul Nobel pentru Pace in anul 2012 Uniunii Europene, mi se pare o aberatie imensa!
    Ce fel de pace exista in Europa acum? Somajul in crestere alarmanta, o criza a datoriilor publice pentru aproape toate tarile uniunii, economiile nationale in scadere dramatica, o adancire profunda a diferentelor dintre nivelurile de trai ale tarilor uniunii, o moneda unica care inca nu este unica pentru toate tarile, state europene care inca refuza sau sunt refuzate sa intre in uniune, tari care se gandesc sa iasa din uniune sau sa renunte la moneda euro, razboaie intre partidele politice ale parlamentului european, Schengen doar pentru unii, greve si miscari de strada…
    Ce fel de pace este asta? Ca pace sociala in niciun caz nu este!!! Mai indreptatit sa ia premiul Nobel pentru pace era Putin!!!???

  300. @ Tic
    Dupa un secol, principiile dupa care s-a condus Nobel sunt calcate in picioare fara nici o jena. De altfel, si Nobel a creat acest premiu DUPA ce a creat dinamita… In orice caz, acordarea acestui premiu in domenii subiective, cum sunt literatura si pacea a devenit caduca. Cred ca acordarea acestui premiu ar trebui sa se limiteze la domenii stiintifice, la medicina, chimie si fizica, unde cercetarile stiintifice nu pot fi contestate.
    Ii cer scuze Colectionarului pentru aceste off-topicuri fara sfirsit – dar discutiile sunt foarte interesante.

  301. @ Altmarius
    Ai perfecta dreptate. Desi nu doresc sa prelungesc discutiile despre acest subiect, as mai adauga doar cateva opinii ale presei europene, care intaresc cumva afirmatiile facute de mine in comentariul anterior:

    „UE a luat Premiul Nobel pentru Pace?”, se întreabă „Süddeutsche Zeitung”: „Această adunătură de state aflate mai mult sau mai puţin în faliment şi în ceaţă, al căror proiect major, uniunea monetară, este în pragul exploziei? Este un exces din partea Comitetului norvegian, care trebuie să ţină cont de faptul că deciziile sale vor fi luate în serios pe termen lung”.

    Potrivit 2El País”, este „o recompensă neaşteptată” primită de UE. Mai ales ţinând cont de faptul că Norvegia, ţara care acordă Nobelul pentru Pace, „refuză să devină membră a clubului european, respingând aderarea prin referendumurile din 1972 şi 1994; iar sondajele arată că aproape trei sferturi dintre cetăţenii norvegieni ar face acelaşi lucru şi acum”.
    „UE a avut o reacţie greşită şi tardivă în războaiele din Balcani, Statele Unite asumând greul operaţiunilor. (…) În strategia stabilirii de condiţii şi acordării de stimulente, strategie care însoţeşte orice politică externă, UE are o atitudine timidă, iar acest handicap nu este un avantaj pentru o Uniune asociată cu valorile drepturilor omului.”

    „Este vorba de un Premiu Nobel „surprinzător”, acordat în momentul în care Europa este afectată de criză, scrie publicaţia online franceză „La Tribune”, notând că dificultăţile au evidenţiat că, dincolo de discursurile prin care liderii europeni oferă asigurări, popoarele rămân ataşate în continuare cadrului naţional, lucru demonstrat de reticenţa cetăţenilor ţărilor din nord, în frunte cu Germania, de a plăti pentru statele din sud.”

  302. Site-ul biblioteca pentru toţi este din nou suspendat. Să însemne o noua suspendare a colecţiei?

  303. A trecut ceva vreme de cand nu am intrat sa va salut, insa uneori apar evenimente neprevazute si nedorite de nimeni care totusi ne acapareaza timpul. Am impresia ca nu pot „edita fraze” 🙂 …adica nu pot scrie nimic pe acest blog. Nu-mi pot da seama de ce…

  304. Ei, uite ca am reusit…Prin urmare, asa cum ziceam, de scris nu am mai scris pe aici, dar de citit am mai aruncat un ochi. Relativ la Mo Yan, de care ati tot comentat pe aici: ma raliez comentariilor voastre. Ideea e ca nu vreau sa repornesc acele discutii interminabile despre acordarea „Nobel”-ului, dar impins de curiozitate am comandat „Sorgul rosu”, adica una din cele doua carti traduse in romana ale lui Mo Yan. Chiar daca nu e o capodopera, are si anumite aspecte, hai sa le zic pozitive. Cartea, Sorgul rosu relateaza povestea de supravietuire a oamenilor din sate sarace, in care rosul aprins al lanului de sorg este imbinat cu rosul sangelui. Cine vede doar filmul (cum in prima faza a fost si cazul meu!) risca sa judece gresit cartea…
    Dupa atatia autori(nu alesi neaparat dupa valoare!) ce au aparut in aceasta colectie, poate apare sa zicem si Mo Yan, parca as vrea sa mai citesc si o alta carte de-a lui. Si cum inca la noi nu exista o editura care sa detina copyright-ul pe intreaga opera, ar putea aparea si Mo Yan. Nu stiu…poate gresesc. Am citit doar „Sorgul …”, si e posibil sa fiu subiectiv; cu atat mai mult cu cat e considerat ‘best of’ Mo Yan.

  305. Mo Yan, este un scriitor bun, nu foarte bun, dar in orice caz cu peste zece clase peste M. Cartarascu, eu am citit „Sorgul rosu” de el, pot sa va spun ca est un roman istoric exceptional, as exagera poate un pic daca as spune ca este de talia lui Sienkiewicz, dar este un bun scriitor de romane istorice. La fel si scriitoarea chineza traitoare-n Franta pe nume Shan Sa, care la 24 de ani a fost tradusa in peste 24 de limbi, iar roanul sau „IMPARATEASA” a avut un mare succes in Franta si SUA, la fel si ultimul roman Alexandru si Alestria, Nu-i dispretuiti pe scriitori chinezi, sunt buni, si sunt deja 2 cu premiul Nobel. Da aveti o foarte mare dreptate cu acordarea premiului Nobel pt scriitori romani, n-au cui sa-l dea, caci asa cum l-au dat la croati, polonezi, mi se pare si la unguri, daca exista valoare la Mircea Cartarascu il primea. Da este adevarat ca ICR-ul l-a promovat in draci peste hotare pe Mircea Cartarascu, cartile sale s-au publicat in cate 3 editi de carte, s-au bagat pest 100000 de euro in publicarea lor. Aproape 99% din cartile publicate-n in Occident a lui Cartarascu n-au fost vandute, de aceea ele au fost returnate ICR-ului si se afla in cantitati industriale in depozitele institutiei, probabil se vor scoate lunile viitoare in vanzare pe piata romaneasca, ma intreb insa cine va cumara „De ce iubim femeile” in engleza, franceza, germana, suedeza?

  306. Pai logic ar fi vol 2. Nu ?
    Referitor la ce a aparut: Darul lui Humboldt,de Saul Bellow (data ap.: 17.10 )

  307. @ Ovidiu

    Ma bucur ca te alaturi si tu discutiilor de pe acest forum.

    „are si anumite aspecte, hai sa le zic pozitive. Cartea, Sorgul rosu relateaza povestea de supravietuire a oamenilor din sate sarace, in care rosul aprins al lanului de sorg este imbinat cu rosul sangelui.”

    Eu as dori sa sa te intreb de ce ti se pare acest roman mai valoros, literar sau social vorbind, fata de romanele lui Liviu Rebreanu (Ion, Rascoala), sau cele ale lui Marin Preda (Morometii, Delirul), care cel putin tematic abordeaza aceleasi aspecte ale vietii rurale, dar cu o forta literara si talent narativ de cateva zeci de ori peste acest scriitor chinez.

    @ Stateira

    Sa-l compari pe Mo Yan cu Sienkiewicz sau Hemingway, este o blasfemie. Chiar daca au luat toti acelasi premiu Nobel, diferenta dintre ei este uriasa.
    Dupa parerea mea, Mo Yan este cu mult sub valoarea lui Mircea Cartarescu sau Augustin Buzura (asta ca sa ma refer doar la autori romani contemporani).

  308. @tic

    Oricat as incerca (si sincer sa fiu, nici nu vreau sa incerc!) sa indraznesc sa compar vreodata pe Rebreanu, Preda, cu Mo Yan. In legatura cu Cartarescu, nu ma pot pronunta deoarece de fiecare data cand am inceput sa-l citesc….se face cum se face ca il abandonez. Ceea ce vroiam sa subliniez e faptul ca la fel cum eu am putut sa-l inteleg gresit pe Mo Yan dupa vizionarea filmului „Sorgul …” asta i se poate intampla oricui. Dupa citirea cartii, doar am vrut sa reliefez ca… are el, Mo, acel ceva ce l-ar putea diferentia intrucatva de peisagisti, de aceilalti „pictori ai satului”. Acum nu vreau sa discut, cum ca acel ‘ceva’ e indeajuns sa primeasca un Nobel. Nici pe departe. „Defectul” lui Preda, sau Rebreanu e ca s-au nascut dincoace de Dunare. Cred ca sentimentul asta il au toti cei ce le citesc opera si aici ma refer la cei din vest. Tot la fel e si in cazul celorlalti „pieduti printre degete” de-a lungul istoriei pentru Nobel. Din pacate pentru noi romanii.

  309. Deci, se pare ca trebuie sa ma repet: romanii au citiva scriitori de mare talent, care sunt cu mult peste valoarea unor Cartarescu sau chiar a unui Mo Yan sau chiar Herta Muller (care, apropo, nu e romanca, este nascuta in Romania, dar traieste in Germania de foarte multi ani). Nicolae Breban, Augustin Buzura, Petru Popescu (in SUA) sunt scriitori cu o valoare certa, si sunt in viata – deci indreptatiti sa primeasca acest premiu… Rebreanu si Preda sunt scriitori exceptionali,dar un urias defect: au murit…
    De altfel, mi se pare ca suedezii si norvegienii au facut tot posibilul sa devalorizeze calitativ acest premiu. Premiile 2012 la literatura si pace sunt de plins…
    @ Ovidiu
    Bun venit in club! Oricit s-ar diferentia Mo Yan prin descriptiile facute, nu poate justifica alaturarea lui intr-un tabel al premiatilor alaturi de Sienkiewicz, Hemingway sau Saul Bellow, sau chiar Solohov.

  310. Dupa mine doar Petru Popescu si Petru Dumitriu ar fi meritat sa castige Nobelul pt ca se apropie de gustul general, cat despre Rebeanu trebuie sa ne candim ca si el s-a inspirat la vremea sa din romanele unor scriitori germani si polonezi, vreau sa va trimit la romanul „Pe frontul de vest nimic nou” care trateaza o tema ce se regaseste-n „Padurea spanzuratilor” daca l-ati studiat la literatura atunci probabil veti regasi similitudini mari, ganditi-va la nuvelele lui Sienkiewicz si romanul lui Reymont, cand cititi „Ion”, veti vedea ca Nobelul se da primului care abordeaza tema respectiva. Iar” Sorgul rosu” se ocupa si de invazia japoneza nu doar de tarani chinezi, fiind cu precadere un roman istoric, un comandant al rezistentei antijaponeze se iubeste c-o fata ce se imbogateste peste noapte, poate sunt eu absurda dar aduce cu Potopul lui Sienkiewicz, unde tot de o rezistenta este vorba, mi se pare impotriva suedezilor care invadeaza Polonia, de aceea am facut comparatia, mie Mo Yan mi se pare mai direct, mai profund si deloc nationalist ca Sienkiewicz, abordeaza cu mult calm, aproape linistitor situatia chiar si atunci cand devine dramatica, eu iubesc literatura chineza, „Visul din pavilionul rosu” a fost intre 10si 17 ani cea mai iubita carte de catre mine..

  311. Dacă analizăm cărţile ,, Nimic nou pe frontul din vest ” şi ,, Pădurea Spânzuraţilor ” o să descoperim diferenţe majore de compoziţie . Faptul că sunt plasate în aceaşi zodie a lui Marte , nu înseamnă că sunt la fel . ,, Nimic nou pe frontul de vest ” poate fi comparat eventual cu cărţile lui Sven Hassel , în niciun caz cu ,, Pădurea Spânzuraţilor „

  312. @ Lita
    Sunt perfect de acord cu tine. Nici eu nu cred ca puteam sa punctez atat de bine, si in doar trei randuri, aberatia de a compara „Nimic nou pe frontul de vest” de Erich Maria Remarque cu „Padurea Spanzuratilor” a lui Rebreanu.

    @ Stateira
    Mo Yan este doar un scriitor contemporan care a castigat un premiu Nobel pentru literatura in 2012 si atat. Niciodata nu va fi obiect de studiu la literatura universala in scoli, licee sau universitati. Este doar unul dintre cei aproximativ un milion de scriitori contemporani de pe mapamond care va fi analizat intr-un cerc extrem de restrans de catre specialisti si critici literari.
    Daca nu tinem seama de talentul, forta artistica sau geniul literar, care sunt atestate in principal de catre marea masa a publicului cititor, oricare dintre cei un milion de scriitori contemporani pot obtine premiul Nobel fara nicio problema. Si aici pot intra si Mircea Cartarescu, si Petru Popescu, si Dumitru Dumitriu, si Nicolae Breban, si Augustin Buzura, si Herta Muller, si inca multi altii.
    De exemplu, Mihail Sadoveanu a scris romane si dramaturgie istorica, dar nu-l poti compara cu Henryk Sienkievicz; autori contemporani cum ar fi Dan Brown, George R.R. Martin, J.K.Rowling, J.R.R. Tolkien, desi au vanzari de zeci de milioane de exemplare ale cartilor lor, nu vor castiga niciodata vreun premiu Nobel, asta pentru ca exista cativa de Mo Yan. Nu sunt un fan al literaturii de consum, de genul scriitorilor amintiti anterior, dar nici un adept al literaturii de nisa, de genul reprezentat de Mo Yan sau Herta Muller.
    Dupa parearea mea, „Cel mai iubit dintre pamanteni” a lui Marin Preda are o valoare literara mult peste „Sorgul rosu” a lui Mo Yan, si cu mult peste tot ceea ce va mai scrie acest autor chinez de-acum incolo.
    Daca as putea, as infiinta premiul Nobel „post mortem” si as incepe decernarea acestuia cu Tolstoi, Dostoievski, Shakespeare, Agatha Christie, Dickens, Eminescu, Mark Twain, Jules Verne, Victor Hugo, Karl May, Alexandre Dumas, si mai sunt inca multi alti scriitori mari.
    Pana la urma, acestia sunt autorii care, nu numai ca au scris opere memorabile, dar au revolutionat literatura si au creat curentele si stilurile literare, alea care inca se mai studiaza in scolile din intreaga lume, alea care inca reprezinta baza si abc-ul studiului literaturii.
    Din punctul asta de vedere, Mo Yan este doar o gluma nefericita!

  313. Din viteza, am scris Dumitru Dumitriu in loc de Petru Dumitriu. Imi cer scuze si va rog sa corectati!

  314. Pe 31 octombrie 2012 avem Hermann Hesse – Cele mai frumoase povestiri – Vol.1 (premiul Nobel 1946)

  315. Ehei, colectia asta incepe sa se valorizeze… Publicarea lui Hermann Hesse este un fapt major de cultura, si cred ca in timp ar trebui continuat si cu opera majora a acestui autor: Jocul cu margele de sticla, Siddharta, Calatorie spre Soare-Apune, Lupul de Stepa.
    Si la Saul Bellow ar trebui continuat: Herzog, Iarna decanului, Ravelstein.
    Cu toate acestea, regret intreruperea seriei de literatura romana. Cred ca mai bine ar fi fost ca sa se alterneze cele doua serii

  316. si Lupul de stepa a aparut in 101… la Adevarul. dc sa mai apara si aici? exista deja pe piata la un pret decent. sau copertile de la Jurnalul sunt mai frumoase?…

  317. @ Mihaela
    Errare humanum est… Se poate ca la viteza sa mai schimb si eu sensul cuvintelor, asa incit rasaritul sa devina apus si sudul, nord. Cred insa ca ideea era alta…
    Pe de alta parte, nu am cerut sa fie publicat neaparat Lupul de stepa. Am spus doar ca, daca se va deschide o serie de autor Hesse – asa cum au aparut si in BPT Marin Preda si Mircea Eliade – vor avea ce sa publice.
    Si Thomas Mann ar fi o idee… Iosif si fratii sai, Moarte la Venetia, Casa Buddenbrook, pentru a nu mai pomeni de Muntele vrajit (si acela publicat de Adevarul), ca si Solohov (Donul linistit)…
    Toate acestea pot duce la o colectie intr-adevar valoroasa, si cu priza la public!

  318. @ Mihaela

    Ai dreptate, „Lupul de stepa” a aparut recent in colectia „101 de carti” de la Adevarul. Din cauza asta nu cred ca va fi vreodata re-editata in colectia Nobel de la JN. In locul acestuia as sugera romanul „Narziss si Goldmund”, care mi se pare unul dintre cele mai bune romane ale lui Hermann Hesse.

    Intradevar, titlul corect este „Calatorie spre Soare-Rasare”. Exista si un roman „Calatorie spre Soare-Apune”, al scriitorului chinez U Ceng-en.
    Greselile de genul asta trebuiesc corectate, dar in niciun caz incriminate. Toti mai gresim…

  319. Am tot tacut pana acum, dar n-am mai rezistat…
    altmarius, tic, stateira, marii cunoscatori care posteaza mai mereu pe acest blog, nu cumva sunteti voi criticii literari ai veacului? Ce Buzura, Dumitriu, Breban si Popescu? Bagati-va mintile-n cap! Cand s-or darama piramidele si vor marsalui mumiile printre noi vor lua acesti scriitori vreun premiu international. Daca un scriitor ca Mo Yan nu va este pe placul dumneavostra, asta nu inseamna ca nu are o anumita valoare literara. De cand stiti voi ce scriitor are o adevarata valoare? Maine poimaine o sa aud ca ati intrat in comisia Nobel si va dati premii intre voi. Poate ca si voi sunteti nu stiu ce scriitori si va credeti de o valoare care nu este recunoscuta. Credeti ca doar scriitorul care va atinge voua sufletul are valoare literara?
    Eu inteleg ca fiecare are parerea lui pe care incearca sa ne-o impartaseasca, asa cum o impartasesc acum si eu pe a mea, inteleg ca aveti autori favoriti, asa cum oricine are, dar lasa-ti-va extremismul deoparte. Fiecare scriitor are valoarea lui literara, nu trebuie sa spuneti voi ce scriitori au valoare si ce scriitori sa apara in colectia Nobel.
    Cred ca ati intrecut masura!
    „Sa-l compari pe Mo Yan cu Sienkiewicz sau Hemingway, este o blasfemie.”(tic) Cum poti sa spui asa ceva? Sunt 3 scriitori total diferiti. E ca si cum l-ai compara pe Elvis Presley cu Tiesto si cu Jimi Hendrix, fiecare intrand in categoria „muzica”, dar pe ramuri diferite. Si literatura are multiple ramuri. Aici e vorba de gusturi, precum si in muzica. Gusturile matale, sa ti le pastrezi pentru MasterChef 2! Blasfemie este afirmatia ta!
    „Daca Mo Yan ar fi trait pe vremea lui Sienkiewicz probabil polonezului i s-ar fi dat premiul.”(stateira atotcunoscatorul). Ce afirmatie apocaliptica! Tu macar ai inteles ce ai vrut sa zici? In primul rand, amandoi au primit premiul Nobel. Dar o las balta.
    „Colectia asta este definitiv ratata!”(altmarius). Daca in aceasta colectie nu apar cartile pe gustul tau inseamna ca aceasta colectie este ratata? Fiecare carte are frumusetea ei. Tu esti impotriva promovarii literaturii universale? Tot propui literatura romana, literatura romana, literatura romana. Restul colectiilor sunt ratate dupa tine? Sau mai bine spus, sunt ratate atata timp cat nu apar scriitori tai preferati? Mai gandeste-te!
    Nu pot sa mai continui sa dau reply la fiecare blasfemie pe care o postati. Ar trebui sa va fie rusine!
    Va respect pentru faptul ca sunteti printre putinii care inca mai au pasiunea pentru literatura, dar nu pot sa va accept gradul de superioritate pe care vi-l dati prin comentariile voastre. Alegeti-va mai bine cuvintele!
    Va las cu comentariile pe care ni le-ati daruit din suflet. Ar fi bine sa va retrageti in purgatoriile voastre. Probabil acolo inca se mai decide cine sa primeasca premiile Nobel!(Chiar si Nobelul din 1905: Mo Yan sau Sienkiewicz?)

  320. @ Onofrei
    S-ar putea sa ai dreptate in felul tau… Dar am sentimentul ca te deranjeaza nu atit atitudinea mea fata de Mo Yan, cit aprecierea mea pentru alti scriitori in afara de Cartarescu. Ca sa nu ai impresia ca sunt un novice in domeniu, iti spun ca sunt de meserie bibliotecar, si ca am citit citeva mii de carti intr-o viata; probabil, daca m-ai cunoaste n-ai maui afirma ca public blasfemii. Dar am sa-ti respect dorinta, si ma voi retrage in purgatoriul meu, nemairaspunzindu-ti atacurilor. Regret, dar chiar detectez o nuanta politica in ele, si asta ma deranjeaza! Deci, din punctul meu de vedere disputa s-a inchis (fara sa se fi deschis nici o secunda) si ne vom intilni in …

  321. @ altmarius
    Cartarescu? Vai de viata lui. Si el e exact ca tine. Un critic care se cosidera mare. Ce i-am mai zis-o si lui.
    Nuanta politica? Ma faci sa rad. Toata viata mea am fost anti-politica. Cel mai mult ma deranjeaza cei care se cred superiori si isi dau dreptate chiar si atunci cand gresesc.
    Probabil cand vei absolvi Politehnica, ai sa te descurci mult mai bine cu cifrele(mii de carti – sincer, nici nu le pot numara) si cu coeficientul de frecare al aerelor pe care ti le dai.
    Chiar te-as ruga sa-mi faci o lista cu cartile pe care le-ai citit sa vedem daca chiar sunt mii si mii. Exagerari!
    Daca ai stat cu nasul in carti toata viata, asta nu inseamna ca trebuie sa te consideri mai presus decat ceilalti si atotcunoscator. Nu cred ca ti-a fost de ajuns doar nasul. Ar fi trebuit sa-ti pui si burta pe carti.
    Chiar ieri vorbeam de extremism si tu dai cu bata-n balta. Iti recomand „Cum sa lecuiesti un fanatic” de Amos Oz, poate vei invata ceva din aceasta carte. Si chiar daca ai citit-o, ar trebui s-o recitesti.
    Nu cred ca mi-as dori sa te cunosc. Pacat ca s-a ajuns pana aici. Dar ar trebui sa te trezesti putin din placerea pe care ti-o daruiesti prin existenta. Si da, disputa s-a inchis.
    Verdictul si diagnoza ta: prea multe carti citite degeaba!
    Si nu cred ca ne vom intalni nici in nisipurile metempsihozei…

  322. @ Onofrei

    Iti respect opinia, asa cum respect toate opiniile celor care posteaza comentarii pe acest blog.
    Comentariile mele reprezinta parerile mele personale despre o carte sau un autor, asa cum le percep eu din postura de simplu cititor, fara nicio pretentie de expertiza specializata in domeniul literar. Am incercat totusi, mai ales atunci cand am combatut o parere sau alta, sa ofer si argumente pro sau contra. M-am ferit sa dau verdicte de genul „scriitorul ala e bun” sau „cartea aia e proasta”, fara a incerca sa-mi argumentez opinia. Ca la un fel de „cenaclu literar”!

    In prezent exista in lume cam doua milioane de scriitori contemporani. Operele acestora sunt publicate, traduse si analizate de catre specialisti intr-o mai mica sau mai mare masura, pe plan national, regional sau international, si sunt citite de catre un public mai numeros sau mai restrans. Unii dintre acesti autori obtin si premii. Cei care iubesc literatura ii citesc pe toti scriitorii cu egala placere. Dar, ca in oricare domeniu al artei, indiferent ca ne referim la literatura, teatru, film, muzica, pictura sau sculptura, este imposibil sa nu apara ierarhii valorice, datorate in special geniului artistic, dar si popularitatii, recunoasterii universale, aprecierii criticilor si specialistilor in arta.

    Toata lumea este excitata de premiul Nobel, poate pentru ca este cel mai mediatizat premiu. Asta desi in lume sunt decernate anual cateva sute de alte premii pentru literatura, multe dintre ele acordate de catre jurii internationale de mare prestigiu, spre deosebire de Nobel care are un juriu format doar dintre membrii Academiei Suedeze. De aici rezulta si subiectivismul acestui premiu.
    Sunt foarte multi scriitori mari care si-au castigat notorietatea si recunoasterea universala si fara sa obtina premiul Nobel.
    La fel, Hemingway sau Sienkiewicz ar fi patruns in manualele de literatura ale tuturor universitatilor din lume si in istoria ilteraturii mondiale si daca n-ar fi castigat Nobel-ul. Operele lor sunt obiecte de studiu in universitati, sunt valori literare care vor fi repere artistice si peste 1000 de ani, sunt romane ecranizate in filme celebre si cu actori mari, tot asa cum la piesele de teatru ale lui Shakespeare vor face coada la casa de bilete si stranepotii nostri peste vreo suta de ani!
    Spre deosebire de acestia, sunt convins ca daca n-ar fi obtinut premiul Nobel, putini ar fi auzit sau ar fi citit ceva din scrierile lui Mo Yan sau ale Hertei Muller.
    Sigur, este dreptul tau sa-l consideri mai valoros pe Mo Yan decat pe Hemingway, eu doar am incercat sa-mi argumentez parerea ca aceasta asociere este totusi o blasfemie, asta desi ii citesc si eu cu egala placere si pe unul si pe celalalt.
    Este ca si cum, dupa ce cumpar un tablou care-mi place foarte mult, al unui pictor talentat care-si expune lucrarile in piata Dorobanti, as putea sustine vreodata ca este mai valoros decat o pictura a lui Rembrandt!!!

    Daca ne referim la scriitorii romani contemporani, nu trebuie sa uitam ca expunerea acestora este limitata la spatiul national sau cel mult regional. Toata lumea a aflat ca Mircea Cartarescu a fost nominalizat la Nobel si ca este cel mai tradus autor roman contemporan. Putin stiu insa ca nu este chiar asa, ca exista un scriitor roman, rezident in USA, ale carui romane au fost traduse in peste 20 de limbi. Asemenea lui Eliade, Cioran, Noica. Se numeste Norman Manea, are cam 75 de ani si a obtinut premii literare mai valoroase decat Nobel-ul:

    – Premiul „Médicis Etranger”, cel mai prestigios premiu francez pentru un roman scris în altă limbă decât franceza, acordat romanului „Întoarcerea huliganului” pe anul 2006;
    – Titlul de „Comandant” oferit de „Ordre des Arts et des Lettres” din Franta;
    – Premiul Internațional pentru Literatură, Nonino / Italia;
    – Legiunea de onoare, Franta, 2009;
    – Premiul „Nelly Sachs”, 2011;
    – Membru onorific al „Royal Society of Literature”, Marea Britanie:
    Asta ca sa faceti cu totii o comparatie cu Mo Yan!!!

    In final, doresc sa fac o ultima precizare: parerea mea proasta despre obiectivitatea acordarii premiului Nobel pentru iteratura nu este singulara. Este de fapt parerea majoritatii specialistilor si a criticilor literari din intreaga lume.
    Cu atat mai mult nu-mi este rusine sa-mi expun opiniile pentru ca, desi am avut de multe ori pareri diferite, nu am jignit niciodata pe nimeni, chiar daca m-am abtinut cu greu s-o fac, mai ales atunci cand cei care ma criticau erau destul de certati cu limba romana si cu gramatica acesteia. In primul rand, acestora ar trebui sa le fie rusine!

    Pentru cei care inca au un dubiu in aceasta privinta, redau mai jos un fragment din ceea ce oricine poate citi daca cauta cu Google acest subiect pe site-ul Wikipedia:

    „Premiul Nobel pentru Literatură este acordat anual unui autor din orice tară care, cu cuvintele lui Alfred Nobel, a produs „cea mai remarcabilă lucrare într-o tendintă idealistică”. „Opera” în acest caz se referă în general la opera autorului ca un tot, nu la o lucrare individuală, desi lucrările individuale sunt uneori citate în decernări. Academia Suedeză decide cine, dacă este cazul, primeste acest premiu în fiecare an.
    Citatul original al lui Nobel a condus la multe controverse. În suedeza originală, cuvântul idealisk poate fi tradus fie ca „idealistic”, fie „ideal”. În anii anteriori, Comitetul Nobel a lovit aproape în intentia testamentului, omitând anumiti scriitori cu renume mondial, precum Lev Tolstoi si Henrik Ibsen, pentru Premiu, probabil din prisma faptului că opera lor nu era îndestul de „idealistică”. În anii de mai târziu, formularea a fost interpretată mult mai liberal, iar Premiul este acordat, cum adesea se argumentează că ar trebui să se întâmple, pentru merit literar de durată. Însă, distinctia continuă să genereze o cantitate de controversă, cum multe alte nume faimoase în literatură sunt uneori neglijate în favoarea unora mai putin vehiculate, precum Dario Fo în 1997. Din păcate, acest fapt poate fi privit drept inevitabil în toate decernările literare bazate pe opinii subiective. Un subiect de discuție este variabilitatea comitetului predispus nejustificat pentru
    anumite perspective politice.”

    PS: Din punctul meu de vedere, paginile de literatura ale Blog-ului Colectionarului sunt tinute in viata in special datorita comentariilor catorva persoane, printre care se numara si Altmarius. Fara acestea, toate comentariile se vor rezuma la „a aparut astazi la chiosc”; „ce apare maine?”; „are coperta rosie”; „este prea subtire”; „este groasa, are peste 300 de pagini”; „mi-a placut”; „nu mi-a placut”; „vreau romanul X”; si alte asemenea indicatii pretioase pentru cititori!

  323. @onofrei
    Tu chiar crezi ca cineva care a citit cateva mii de carti in 40 de ani isi poate permite sa-ti faca tie o lista a acestora? Ca sa-ti dovedeasca tie, ce???
    Nu crezi c-ar fi mult mai usor sa faci tu o lista a cartilor pe care le-ai ctitit in viata ta, mai ales ca nu ti-ar lua mai mult de cinci minute???

    Eu inteleg ca nu esti de acord cu parerea altuia, dar sa jignesti si sa ponegresti pe cei la nivelul carora n-o sa poti ajunge niciodata, mi se pare o mitocanie!

    Apropo, poti sa ne impartasesti si noua, celor care urmarim acest blog, ce te-a impresionat si ce ti-a placut tie in mod special dupa ce ai terminat de citit cartea lui Mo Yan? Pe noi asta ne intereseaza sa aflam! Parerea ta!

  324. @ onofrei
    O defectiune a computerului m-a impiedicat sa raspund acuzatiilor tale. Dar: in biblioteca mea personala am detinut in Bucuresti peste 4.000 de volume, majoritatea citite ( am spre uimirea ta juvenila peste 57 de ani), iar in Tirgu Mures, unde locuiesc acum peste 2.000 de volume. Nu iti fac o lista, deoarece ar fi prea lunga; dar iti spun, ca sunt bibliotecar de meserie, si chiar publ;ic articole in citeva reviste culturale. Deci, vorbesc in cunostinta de cauza.
    Faptul ca-ti place sau nu scriitorul chinez Mo Yan sau romanul Cartarescu este chestie de gusturi. Ale mele s-au format inurma lecturilor solide si coerente logic pe care le-am facut de la virsta de 8 ani. La fel, cele ale lui Tic, pe care nu-l cunosc, dar le apreciez. Ale tale?

  325. Much Ado About Nothing cum ar zice varu’ Shakespeare.Dupa ce ca suntem doar o mana de cititori care isi dau cu parerea pe acest blog, am ajuns sa ne jignim intre noi, afisand false superioritati, etichetand si evaluand oameni pe care nu ii cunoastem.Cum ramane cu discutiile constructive!?

  326. Cu permisiunea domniilor voastre, am preluat si aceste ultime discutii pe reteaua altmarius. Discutiile culturale – daca nu depasesc limitele bunului-simt – sunt intotdeauna constructive.

  327. Am cumparat astazi cartea Nobel si mi s-a confirmat ideea ca seria Nobel intra pe un fagas bun. Cartea cuprinde urmatoarele povestiri: Lupul, Din copilarie, Elevul de la scoala secundara, Luna lui Cuptor, Prima aventura, Convertirea lui Casanova, Ucenicia lui Hans Dierlamm, Taedium vitae, Logodna, Orasul, Sfirsitul doctorului Knolga. Volumul este tiparit in parteneriat cu editura Rao, cea care detine drepturile de reproducere a operei lui Hermann Hesse in Romania. Dupa cite stiu, aceasta este a doua editie a Povestirilor aparute in Romania, prima fiind tot la editura Rao – nu cunosc ca in regimul comunist sa fi fost publicate aceste povestiri, nici la editura Univers, nici in Biblioteca pentru toti.

  328. 13. Jaroslav Seifert-Toate frumusetile lumii
    14. Kenzaburo Oe -O experienţa personala
    15. Claude Simon- Drumul Flandrei
    16. Romain Rolland-Colas Breugnon
    17. Saul Bellow-Darul lui Humboldt-vol I
    18. Saul Bellow-Darul lui Humboldt-vol II
    19. Hermann Hesse-Cele mai frumoase povestiri-vol I
    20. Hermann Hesse-Cele mai frumoase povestiri-vol II

  329. Propuneri pentru aceasta colectie:
    1) Solohov – Donul linistit (3 volume)
    2) Continuarea seriei Hesse
    3) Continuarea seriei Sienkiewicz (Potopul, Pan Wolodijovski, Prin foc si sabie – 6 vol.)
    4) O serie Hemingway, daca va fi posibila negocierea drepturilor de editare.
    5) Albert Camus – inclusiv lucrarile teoretice
    6) Continuarea seriei Galsworthy cu ciclul „Forsythe Saga” (8 vol.)
    Revin cu propunerea – stiu ca acest blog este citit si de redactorii Jurnalului National – de a aparea aceasta serie in alternanta cu seria de literatura romana. Specific ca aceasta serie de literatura romanam este necesara inclusiv in scoli, si chiar este vinduta destul de bine.
    @ lapidarium
    Multumiri pentru completarea catalogului Nobel

  330. De acord si eu cu cele propuse de tine.Exista un Sienkiewicz editat in conditii grafice foarte bune si in traducerea aceluiasi Stan Velea, la Editura Leda (Corint), 7 romane (printre care si cele amintite de tine dar si romanul Convulsii editat pentru prima data in tara noastra), raportul calitate -pret fiind zic eu destul de aceptabil, tinand cont si de amploarea acestor opere.Despre ciclul Forsythe Saga, stiam ca nu a fost editat in totalitate in tara noastra.Cat despre Camus, poate la Humanitas.

  331. @ lapidarium
    Absolut de acord cu completarile tale. O singura observatie: Camus este publicat de Rao, si am vazut ca s-a deschis colaborarea Jurnalului National si cu editura Rao (Hesse a fost publicat de JN cu Rao). Inseamna ca acum Nobel este publicat de Jn impreuna cu trei edituri: Litera, Art si Rao.
    In ceea ce priveste Humanitas, am foarte mari indoieli ca ar putea adera la un program care prevede vinzarea unor carti la un pret modic (si completez, mai ales sa colaboreze cu JN). Dar Camus a fost editat de Rao in vreo 3 editii diferite (o data in seria OpereXX, ulterior in setrii Camus)

  332. Şi eu sunt de părere că seria de literatură românească ar trebui continuată , eventual , pentru început , cu un număr mai redus de cărţi ( 10-15) ca un fel de studiu de piaţă .

  333. P.S. Motivul pentru care nu sunt un cumpărător fidel al seriei Nobel este chiar faptul că a înlocuit seria de literatură română . Acum voi colecţiona seria 1001 de nopţi , iar din colecţia Nobel o să cumpăr doar anumite titluri .

  334. @ Lapidarium; @ Altmarius

    Total de acord cu propunerile voastre! Mi-as dori ca cei de la JN sa le citeasca, macar atat!

    Ar fi extraordinar sa apara in aceasta colectie o serie Hemingway: Batranul si marea; Pentru cine bat clopotele; Adio, arme; Torentele primaverii; Moartea dupa-amiaza; Colinele verzi ale Africii; Zapezile de pe Kilimanjaro; A avea si a nu avea; Dincolo de rau si intre copaci; Insule in deriva.
    Plus inca vreo zece volume de povestiri…

    Am avea astfel posibilitatea de a citii cateva mii de pagini de literatura de cea mai inalta calitate!

  335. De acord cu parerile voastre, desi cred ca de multe ori, divergentele de opinii sunt cele care pot duce mai repede la idei constructive.
    Acum, independent de cele spuse aici, m-as bucura sa inteleg ce inseamna fiecare din noi literatura, calitatea actului creativ, mare scriitor, inovatie literara sau aiurea.M-as bucura daca ar interveni cati mai multi cititori pe acest site in care sa ne spuna opiniile lor, de ce cred ca x este mai bun decat y, de ce un scriitor este mai citit decat altul (desi cu o valoare mai scazuta decat celalalt), daca succesul unele genuri literare au legatura cu pregatirea socio-profesionala, daca mass-media joaca un rol important in diseminarea operelor unor anumiti autori, daca premiile aduc celebritatea sau celebritatea aduce premiile e.t.c
    Asta asa ca sa nu ne plafonam, ca tot s-au imputinat cartile pe la ziare.
    Tic , mi-a placut asa de mult opera unor anumiti autori incat, am cumparat tot sau aproape tot ce aparut in lb.romana de acestia:Sienkiewicz, Reymont, Prus, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov (Maestrul si Margareta-unul dintre cele mai bune romane ale lit.universale, Th.Mann, Dumas, Verne, Hugo, Faulkner, F.Cooper, Defoe, E.Wallace (autor de romane politiste) e.t.c

  336. @ Lapidarium

    Cand am descoprit acest blog, cu vreo trei ani in urma, m-am asteptat sa pot sa am ocazia nu neaparat sa-mi expun eu parerile, dar mai ales sa pot sa aflu si sa rumeg opiniile altor cititori, poate mult mai avizati decat mine, despre opere literare si autori in general, sau despre carti si colectii de carti in special. Credeam ca putem sa comentam si sa ne ne dam fiecare cu parearea, sa ne sustinem fiecare cu patima dar liber opiniile personale, cu argumente mai mult sau mai putin obiective.
    Consider ca doar asa putem progresa, ca doar asa putem sa intelegem mai multe si sa ne hranim aceasta pasiune. Confruntarile de idei ar trebui sa nasca polemici constructive, in niciun caz n-ar trebui sa se ajunga la stigmatizari sau jigniri gratuite!

    Am urmarit cu multa atentie absolut toate comentariile facute pe acest forum si marturisesc ca din toate am invatat cate ceva.
    Nu m-a deranjat nici daca parerile mele au fost criticate! Mie, totdeauna, criticile mi-au facut numai bine!
    Deci, spre uimirea unora, nu „ma dau mare”, nu „ma dau specialist”, nu sunt „critic literar”! Sunt doar un simplu cititor care-si da cu presupusul si care-si doreste sa afle si parerile, chiar daca de multe ori critice si contradictorii, ale multor altor cititori, asa cum sunt cele ale lui Lapidarium, Altmarius, Nusica, Andreea Toma, Marius, Lutu, Alex, Popescu, Georgescu, chiar si Stateira sau Onofrei! Imi cer scuze daca am omis pe cineva! Sincer, mi-as fi dorit sa fie mult mai multi!

    PS: Si mie mi-au palcut enorm toti scriitorii pe care i-ai enumerat tu. Si eu am cumparat tot ceea ce s-a editat in limba romana din opera acestora, si i-am citit cu multa placere. Sa speram ca vor mai aparea si altii!
    Aparitia unor opere importante in colectii de carte mi se pare o idee foarte buna. Nu numai ca poti avea carti foarte bune, dar poti avea si o biblioteca aspectuoasa!

    S-auzim de bine!

  337. @Tic, Lapidarium
    Regret disparitia de pe piata a cartilor Adevarul. Stiind insa ca nu s-a pronuntat falimentul acestei edituri, mai am sperante intr-o revitalizare ulterioara. Acum, capitolul de literatura universala este acoperit de JN, desi unul dintre principiile importante de acum 2-3 era promovarea actului cultural romanesc (carte, muzica, film). Nu stiu sigur daca Ana-Maria Vulpescu citeste ce scriem noi aici, dar insist in a se alterna cele doua serii ale BPT. Literatura romana are citeva mari valori, care inca nu au fost tiparite – Cronicarii, Dosoftei, Dimitrie Cantemir, Pastorel Teodoreanu. Ar trebui terminate seriile Camil Petrescu, Cezar Petrescu. Ar trebui lansata seria Lucian Blaga. Toate, in paralel cu Literatura Nobel.

  338. Şi eu îmi doresc tot seria de literatură română. În lipsa, cutreier anticariatele în căutare de cărţi mai vechi, ce nu au reeditări, ale autorilor români care îmi plac. Dar dacă nu ar fi fost colecţia aceea, nu ştiu dacă aş fi prins aşa mare drag de literatură noastră. Citeam eu, însă nu atât de mult.

  339. Imi doresc,de mult caut cartea „Neghinita”de Cezar Petrescu,am fost si la muzeu la Busteni,nu o au;la anticariat ,daca se gaseste,rar,e ingrozitor de scumpa.E o carte care-mi placea in copilarie si as vrea sa o recitesc.

  340. @ Nusica
    Neghinita e o carte pentru prescolari scrisa de Barbu Delavrancea, in nici un caz Cezar Petrescu. Mai poate fi gasita in librariile cu carte pentru copii, existind o editie la Corint din jurul anului 2000-2004.

  341. @ altmarius
    da,este mentionata,Neghiniță, 1945,e pentru copii,desigur,exista si povestea lui Barbu Stefanescu Delavrancea,dar,Neghinita al lui Cezar Petrescu este o carte despre un baietel de 8 ani care poarta acest nume,foarte inteligent, premiant, dar din pacate orfan de tata in urma celui de-al doilea razboi mondial. Sunt prezentate o multime de patanii ale sale, foarte foarte haioase iar modul de a scrie a lui C. Petrescu te binedispune. Cartea, in intregul ei, face si o prezentare a societatii postbelice si are, astfel, pe alocuri, si un aer usor trist, dandu-ti de gandit.Ultima editie,din cate stiu,a aparut in anul 1958.

  342. Cred ca acea editie, din 1958, este prezentata de domnul Popescu. Marturisesc ca nu am stiut ca in bibligrafia scriitorului Cezar Petrescu a existat si o asemenea lucrare, mai ales ca nu a fost reeditata niciodata…
    Pentru acest lucru apreciez blogurile sau retelele care se ocupa de cultura. Oricind poti afla ceva nou, si completa o informatie

  343. Fata de literatura romana am avut o mare aversiune „inoculata” de profa de romana ce ne dadea pagini intregi de comentarii sa le invatam, mult timp asociind literatura noastra cu acest lucru, desi de literatura universala aveam bagajul plin.Din aceasta cauza cartile autorilor romani mi-au cam lipsit din casa in anii de gimaziu sau liceu.M-am bucurat ca Jurnalul a scos aceasta colectie avand acum ocazia sa imi completez biblioteca si cu autorii nostrii pe care i-am judecat pe nedrept.Am citit ceva carti din colectie descoperind autori de care sincer nici nu auzisem (mea culpa) sau i-am redescoperit pe cei clasici.Colectia trebuie sa continue!

  344. @lapidarium
    Sunt convins că într-o epocă în care tot ce tine de românism este într-un fel sau altul eradicat sau trecut sub tăcere. o colecţie de literatură română ţinea steagul. Nu a dispărut numai colecţia de la JN, a dispărut şi colecţia de la ERC Press, iar apariţiile de la editurile Art şi Polirom, sunt din ce în ce mai rare. Chiar şi cei din Chişinău (Cartier) scot mai rar asemenea cărţi. Cred că ideea mea de a alterna cele două colecţii este judicioasă, şi voi insista pe ea.

  345. @lapidarium
    Mie mi se pare cel mai interesant nu numai cartile cunoscute la autorii la care i-ai mentionat mai sus ca le ai colectiile, ci cartile putin cunoscute, neccunoscute si/sau greu accesibile. Ma refer la orice autor. Sau chiar mai miult de atat autori necunoscuti sau putin cunscuti vechi sau chiar si mai noi dar pe gustul meu. Un exemplu mai recent ar putea fi oere noi aparute post mortem Lules Verne, Mark Twain, Erich Maria Remarque etc, din care mult, foarte multe au aparut prima data dupa 2000.
    @tic, @altmarius
    Cred cacel mai indicat cand iti spui o parere este sa nu o faci cu adjective si calificative.

  346. @ Alex
    Nu stiu care sunt adjectivele sau calificativele pe care le-am acordat eu (sincer sa fiu, nici la Tic nu am observat asa ceva), dar cind am fost atacat, am ripostat. Cred ca asa este normal, mai ales ca in general am fost atacat pe nedrept…
    In ceea ce priveste cartile mai putin cunoscute, sunt perfect de acord cu tine. Exista insa o problema. In general, se reiau traducerile facute in anii 60-90, traduceri ramase ca fiind exceptionale. Acum, nu se mai fac traduceri de calibru din doua motive: lipsa banilor (traducatorii sunt foarte slab platiti) si lipsa de interes a editurilor pentru acest aspect al tiparirii literaturii. Voi exemplifica la intimplare: din literatura polona, un Stan Velea este inimitabil si nu a mai aparut nimeni interesat de aceasta literatura. Din literatura franceza, Angela Ion care a tradus odata integral Comedia Umana a lui Balzac…

  347. @Alex

    Cred ca „cel mai indicat” cand postezi o parere despre literatura si carti este sa te poti exprima corect si coerent in limba romana.
    „cartile cunoscute la autorii care i-ai mentionat”; ” ca le ai colectiile”; „sau chiar mai mult decat autori necunoscuti sau putin cunoscuti vechi”; „noi aparute post mortem Lules Verne…, din care…”, sunt doar cateva exemple de siluire a limbii romane intr-o postare de doar sase randuri!

    Repet, citesc cu interes absolut toate parerile si toate ideile tuturor celor care doresc sa comenteze despre literatura si carti, facand abstarctie de corectitudinea exprimarii sau a gramaticii limbii romane folosite. Asta pentru ca am ocazia sa invat sau sa aflu multe lucruri noi, pe care de multe ori nici eu nu le cunosteam!
    Cu atat mai mult cu cat si in comentariile mele s-au mai strecurat greseli! Nimeni nu-i perfect!

    Am insa pretentia ca atunci cand cineva critica persoane si nu idei, sa o faca folosind o limba romana impecabila, macar pentru credibilitatea opiniei! Mi se pare o chestie de un minim bun-simt! Macar pentru pareri fara „adjective si calificative”!!! :))

    Imi cer scuze pentru interventie!

  348. Am facut doua traduceri pentru filme din limba franceza (mai mult experiemental) pe care le-am urcat pe site-urile de specialitate.
    Motive pentru care nu as mai face acelasi lucru:
    1.Imi ia destul timp (cam doua zile in ritm sustinut)
    2.Trebuie sa faci traducerea cat mai apropiata de lb. romana
    3.Nu am motivatia baneasca
    Revenind la ceea ce spunea Altmarius, traducatori romani sunt prost remunerati pentru munca lor sisifica (traducerea, adaptarea si mentinerea unei linii apropiate textului original).

  349. Si ca tot vorbim de filme….va propun un-Top 10 ecranizari romanesti all-time (preluat din Cinemagia )

    1.Padurea spanzuratilor-L.Rebreanu
    2.La „Moara cu noroc”-I.Slavici
    3.Morometii-M.Preda
    4.Reconstituirea -Horia Patrascu (nu am date despre el)
    5.Vanatoarea de vulpi-Dinu Sararu (Niste tarani)
    6.Nunta de piatra-I.Agarbiceanu (nuvelele La o nunta si Fefeleaga)
    Duhul aurului-I.Agarbiceanu (nuvelele Lada si Valvabaii)
    7.Felix si Otilia-G.calinescu (Enigma Otiliei)
    8.De-as fi Harap-Alb-I.Creanga (Harap alb)
    9.Tanase Scatiu-Duiliu Zamfirescu (Viata la tara)
    10.Inainte de tacere-I.L Caragiale (In vreme de razboi)

    Completate poate de…

    11.Faleze de nisip- Bujor Nedelcovici (Zile de nisip)
    12.Un om în loden-Haralamb Zincă (Moartea vine pe bandă de magnetofon)
    13.Moara lui Călifar-Gala Galaction
    14.Dincolo de pod- Ioan Slavici (Mara)
    15.Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte- de Titus Popovici (Moartea lui Ipu)
    16.Glissando- Cezar Petrescu (Omul din vis)
    17.Osînda-Victor Ion Popa (Velerim şi Veler Doamne)
    18.Iacob-Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia” şi alte povestiri),
    20.Răscoala-Liviu Rebreanu
    21.Cel mai iubit dintre pamanteni-M.Preda

    Sunt doar cateva ecranizari ale unor opere mai mult sau mai putin cunoscute.Nu ar fi rau daca ne-am arunca ochii si pe aceste ecranizari.De multe ori ne cream propria lume imaginara legata firul narativ al unei carti dar nu ar fi rau daca am vede si cum isi imagineaza altii cartea(in speta,regizorii ).Cred cu tarie in faptul ca, Ilie Moromete intruchipat de Rebengiuc in Morometii, este chiar personajul pe care si l-a imaginat Preda in cartea omonima (daca ar mai fi trait vreo 9 ani poate ne-ar fi spus chiar el).Sa-mi fie cu iertare daca am divagat de la cartile noastre pentru cea de-a saptea arta.

  350. @lapidarium
    Ciudat cite dintre titlurile ecranizate si expuse mai sus, nu au fost tiparite de JN in BPT, seria de literatura romana… Nu-mi amintesc sa fi aparut Bujor Nedelcovici, Haralamb Zinca, Titus Popovici, Cezar Petrescu (nuvele), Victor Ion Popa, Geo Bogza (povestiri). Au ramas restante mari din literatura romana – si aceasta poate fi o modalitate de a respecta tara, nu numai drapelul.
    Vom vedea cit va rezista si seria Nobel. Este o serie care incearca sa-si faca loc in constiinta cititorilor, desi nu este citusi de putin singulara in peisajul editorial. Rao, Art, Leda, Humanitas, Polirom au publicat serii intregi dedicate scriitorilor premiati Nobel. Vom vedea!

  351. Povestirile de Hermann Hesse continute in vol. II: Patintele Matthias, Reformatorul lumii, Ochi-de-paun-de-noapte, Robert Aghion, Ciclonul, Seara literara, Daca razboiul mai tine doi ani, Suflet de copil, Orasul turistilor, Cersetorul, Ora intrerupta,Micul hornar.

  352. @ Lapidarium
    Intr-adevar, impresionanta lista postata de tine a ecranizarilor operelor scriitorilor romani! Asta dovedeste ca se pot realiza multe lucruri de valoare bazate pe literatura romaneasca; asta daca exista vointa, pasiune, talent si dorinta de munca!
    Exista multe cazuri in care operele literare au cunoscut succesul deplin mai ales dupa ce au fost ecranizate in productii cinematografice celebre, iar mari actori au ramas in constiinta publicului datorita personajelor pe care le-au interpretat, ajungand sa se confunde practic cu acestea.
    Ca sa dau doar cateva exemple din cinematografia universala, ii amintesc aici pe Anthony Quinn in rolul lui Alexis Zorba din filmul „Zorba Grecul” ecranizat dupa romanul lui Nikos Kazantzakis; pe Clark Gable in rolul lui Rhett Butler si Vivien Leigh in rolul Scarlett O’Hara din ecranizarea „Pe aripile vantului” dupa romanul lui Margaret Mitchell; sau pe Jean Gabin in rolul lui Jean Valjean in filmul „Mizerabilii” dupa romanul lui Victor Hugo.
    De altfel, primele doua filme au obtinut la vremea lor o gramada de premii Oscar!

    @ Altmarius
    Ai dreptate! Mai sunt inca multi autori romani importanti care ar fi trebuit sa fie inclusi in colectia de literatura romaneasca BPT de la JN. Sa speram ca aceasta serie va fi cat de curand reluata!
    In ceea ce priveste colectia Nobel, si eu sper ca va creste in calitatea selectiei autorilor si a titlurilor!
    In alta ordine de idei, am o nedumerire. Ca unul care mi-am incercat si eu fortele cu niste traduceri din engleza si franceza, inclusiv pentru subtitrari de filme, doar din pasiune, fara nicio plata, stiu si eu cata munca presupune activitatea asta. Am avut mereu curiozitatea de a afla cam cu cat este platit un traducator profesionist. Spre exemplu, o traducere originala a unui roman de 350 de pagini, din limba engleza, ar trebui sa ia cam 4-5 luni. Banuiesc ca traducatorul nu este platit de catre editura „la pagina”, ci la tirajul volumului ce va fi editat. De asemenea, banuiesc ca mai primeste si drepturi de autor de fiecare data cand volumul este re-reditat.
    Deci, poate cineva sa-mi dea o informatie in sensul asta? Macar ca si ordin de marime!

  353. Rabindranath Tagore a fost un poet, dramaturg, romancier, eseist si filosof indian de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. A primit premiul Nobel pentru literatura in 1913.
    Romanul „Gora” a mai fost editat in limba romana in 1965, la Editura pentru Literatura Universala, traducerea fiind facuta de Henriette Yvonne Stahl.
    Cred ca este un roman foarte bun si traducerea de asemenea; marturisesc ca nu l-am citit inca, desi detin editia din 1965 in biblioteca parintilor.
    Astept cu interes parerile celor care l-au citit!

  354. Eu am cunoscut mai mult activitatea de poet si de ginditor al lui Tagore, iar de acest roman nu am stiut ca a aparut si in traducere romaneasca; este intr-adevar o confirmare a faptului ca aceasta colectie isi cauta un alt vad, mai propice lecturilor asidue.
    Am recitit cu multa placere Darul lui Humboldt,mai ales ca nu stiam decit editia trunchiata masiv din colectia Romanul secolului XX (anii ’80, editura Univers).
    In ceea ce priveste activitatea de traducator, as dori si eu sa aflu anumite amanunte. De pilda, caut – pentru sotia mea, care ar dori sa traduca un poet maghiar celebru – cine este detinatorul drepturilor de traducere pentru Romania. Nici la Centrul Maghiar Cultural din Bucuresti nu am putut obtine nimic, nici de la o biblioteca din Budapesta nu am obtinut nimic…

  355. E.L.U de la Univers impreuna cu B.P.T de la Minerva au fost cele mai bune serii de literatura romana si universala de-a lungul timpului, o multime de scriitori facandu-se cunoscuti publicului roman prin intermediul acestora.Mai sunt si astazi cateva edituri cu serii asemanatoare, dar parca nu au vigoarea celor de altadata.S-ar putea sa ma insel!
    Tic, ai sintetizat corect subiectul propus de mine.Sunt unele opere ce au fost cunoscute publicului larg doar dupa ce au fost ecranizate.Traducerea de carte sunt sigur ca este o munca grea mai ales ca nu poti traduce mot-a-mot dupa original in lb.romana.

  356. @ Altmarius
    Eu stiam ca pentru tiparirea unei carti, o editura trebuie sa detina (sau sa plateasca) drepturi de autor pentru opera in sine si drepturile pentru traducator, asta daca doreste preluarea unei traduceri deja existente din editii mai vechi. Dar daca aceasta decide sa editeze o lucrare intr-o traducere noua, originala, trebuie sa detina drepturile de autor si sa angajeze si sa plateasca doar traducatorul, sa faca un contract de exclusivitate cu acesta; nu stiam ca exista si notiunea de „detinator al drepturilor de traducere”! Adica daca eu l-am tradus pe Eminescu in limba franceza, asta inseamna ca niciun alt traducator, angajat de o alta editura, nu o mai poate face vreo 20 de ani deacum incolo?
    Dupa parerea mea de nespecialist, un traducator de calitate poate traduce cam 3-4 carti pe an, fiecare dintre ele avand cam 350-400 de pagini. Un onorariu decent ar fi cam 7000-8000 de euro pe volum, asta insemanand cam maximum 30000 de euro pe an. De-asta am lansat intrebarea, este adevarata aprecierea facuta de mine, sau realitatea este complet alta? Asta ca sa putem evalua cu totii cam cat de „bine” sau de „prost” sunt platiti traducatorii romani in zilele noastre!

    @ Lapidarium
    Sigur ca o traducere de mare valoare nu poate fi facuta mot-a-mot! Efortul, munca si poate chiar geniul unui traducator constau tocmai in abilitatea de a traduce expresiile, topica frazei si expresivitatea limbii de origine in limba romana, astfel incat, pe deoparte sa se pastreze textul cat mai aproape de original, iar pe dea alta parte sa poata reda cat mai fidel, in limba romana, spiritul si arta literara a originalului, fara a perturba cu nimic valoarea initiala a a acestuia.
    Din punctul asta de vedere, cred ca poeziile sunt cel mai greu de tradus; la toate cele enumerate mai sus trebuie sa gasesti si sa adaptezi si rimele versurilor!

  357. @Tic
    Cred ca am folosit o expresie gresita! Ma refeream la drepturile de editare in Romania ale acelui poet maghiar, din acestea decurgind automat si drepturile de traducere . In cazul de fata, este vorba de poetul Kosztolanyi Dezso, care dupa cite stiu nu a mai fost publicat in volum de sine statator in limba romana, si, poetul fiind decedat, nu stim cine detine drepturile de autor pentru acest poet – implicit, cele de traducere. Dar acesta este doar un exemplu; literatura maghiara este foarte putin cunoscuta in Romania, dupa cum si cea romana este putin popularizata in limba maghiara.

  358. Dacă şi ,, Gora ” apare în două volume , renunţ definitiv să mai cumpăr cărţi din seria Nobel . Până acum le luam pe sărite , în funcţie de autor şi ( sau ) titlu , dar ultimele apariţii ( Darul lui Humboldt şi Cele mai frumoase povestiri ) mă convinseseră să dau o şansă acestei colecţii , însă m-a dezamăgit faptul că ,, Cele mai frumoase povestiri ” au apărut în două volume subţirele . Repet , dacă Gora va apărea în două volume , eu renunţ la această colecţie . Am găsit la editura Herald nişte cărţi excepţionale , ( printre care Orfeu-Teogonia şi misterele orfice ) la nişte preţuri f.bune şi prefer să cumpăr acele cărţi .

  359. @ Tic
    Sumele spuse de tine sunt valabile intr-o societate bazata pe consumul inclusiv de carte. A plati 7-8.000 de euro unui traducator pentru un singur volum este un vis frumos, dar… un vis. Nici o editura romaneasca nu-si permite sa plateasca asemenea sume, in conditiile in care mai trebuie sa plateasca si graficieni, redactori de carte, corectori, tipografi, legatori. Edituri puternice in Romania nu sunt decit citeva, si acestea au o finantare din exterior. Dar nu stiu daca vinzarile pot justifica plata unui traducator cu 7-8000 de euro. Poate de lei, dar nu stiu sigur!

  360. @ Altmarius
    Tocmai de-asta am lansat aceasta intrebare!
    Eu socotesc cam asa:
    – un volum de 400 de pagini poate fi tradus (la un nivel de calitate maxim) de catre un profesionist in minimum 80 de zile lucratoare, adica cam patru luni calendaristice; asta inseamna traducera a cca 5 pagini pe zi (unii tineri nu reusesc nici macar acum sa citeasca 5 pagini pe zi!!!).
    – deci un traducator ar putea lucra intr-un an cam 4 romane de acest fel;
    – daca o editura lanseaza pe piata un tiraj de 50.000 de exemplare, iar onorariul traducatorului ar fi de 0,7 lei (70 de bani) per exemplar, atunci suma ar fi de 35000 de lei, adica cam 7000 de euro. Atentie – aceste volume sunt vandute pe piata, in librarii, cu un pret de 40-60 lei pe volum!!! Deci costul traducerii este de doar 70 de bani pe volum!!!
    – deci daca traducatorul reuseste sa faca traducererea a 4 carti intr-un an, rezulta un venit de 28000 de euro anual, la care se pot adauga ulterior alte venituri din re-editari! Deci peste 2000 de euro pe luna net, dupa ce-si plateste taxele si impozitele legale ca si PFA!

    Calculul meu este pur ingineresc (deformatie profesionala :)); dar sunt convins ca un traducator bun si recunoscut in lumea literara poate castiga mult peste media castigurilor nationale.
    Daca am gresit cu ceva, puteti sa ma contraziceti!

  361. @Tic
    Calculul pe care l-ati facut este foarte bun, si nu poate fi contrazis de nimeni care isi poarta mintea la el. Numai ca: tiraje de 50.000 de exemplare nu mai exista de cel putin 22 de ani; acum, orice carte care se respecta se tipareste in maxim 1.000 de exemplare; eu am scris o lucrare de istorie a cartii pe care nu as putea-o tipari in mai mult de 60-100 exemplare. Al doilea aspect: editurile urmaresc maximizarea profiturilor, si asta inseamna ca platesc traducatorilor 30 de bani pe exemplar. Si asta chiar daca iau 40 lei pe exemplar…

  362. @ Altmarius
    Multumesc mult pentru explicatii, am inteles acum despre ce este vorba in domeniul asta!

    Totusi, in mintea mea am luat in considerare in special traducerile unor „best-seller”-uri literare in limba romana din ultimii cativa ani:
    – „Codul lui Da Vinci”, „Ingeri si demoni” si „Simbolul pierdut” ale lui Dan Brown;
    – „Stapanul inelelor” (toata seria) de J.R.R. Tolkien;
    – „Harry Potter” (toata seria) de J.K. Rowling;
    – „Urzeala tronurilor” (toata seria) de George R.R. Martin;

    Aceste cateva titluri insumeaza peste 30.000 de pagini care au fost traduse in limba romana de catre traducatori romani in doar ultimii trei ani; nu stiu care este valoarea acestor traduceri, dar sunt convins ca respectivii traducatori au castigat cam de patru ori mai mult decat am estimat eu in postarea precedenta, chiar si la un tarif de 30 de bani pe exemplar.
    Toate aceste volume au fost editate in limba romana in peste 100.000 de exemplare fiecare, si toate sunt vandute in librarii la preturi de 50 -70 de lei pentru fiecare volum.

    Eu despre asta vorbeam!

  363. Veti fi uimit daca va voi spune ca reclama este sufletul comertului? Ca nici macar Codul lui Da Vinci nu a atins suta de mii de exemplare, ci un maxim – in toate cele trei-patru tirale – de 50.000 de exempalre? Cartea ca atare nu se mai vinde in Romania. Scadrea puterii de cumparare, coroborata cu aparitia intempestiva in ultimii ani a internetului si a informatiei gratuite, a dus cartea la unul din ultimele preocupari, si nu numai ale romanilor… Deci, eu nu cred ca traducatorii acestor best-sellers au facut averi, de pe urma acestor traduceri. Si cred ca nici traducerea filmelor nu este mai bine remunerata, decit poate la televiziuni, dar nu cred ca si in cinematografie.

  364. E oficial , Gora va apărea în două volume . Sunt profund dezamăgit de felul în care Jurnalul tratează această colecţie , servindu-ne cărţi de grosimea unei tablete de ciocolată . Cum spuneam , mă voi axa pe cărţile de la editura pe care , ironie , am descoperit-o urmând un link de la Jurnalul + colecţia 1001 de nopţi .

  365. @ Lita
    Nu aceasta e problema; s-ar putea ca drepturile de tiparire ale unui anumit titlu sa fie conditionate (aceasta s-a intimplat in mod cert in cazul editiei Hesse, a carei traducere a fost facuta dupa editia Suhrkamp, iar traducerile au fost facute dupa trei volume, 6,7 si 8 din acea editie). Deci, in mod cer nu cistigul a fost cel care a determinat grosimea volumelor. Si, mai este ceva: conteaza titlul si continutul – oricum ar fi, volumele costa cam jumatate din pretul de librarie, sau mai putin.
    In definitiv, fiecare persoana are libertatea de a cumpara sau nu; trebuie sa criticam selectia titlurilor, daca nu este buna, dar nu cantitatea…

  366. @ altmarius
    Pentru Altmarius
    Stiti toti acei autori romani precum Haralamb Zinca , Titus Popovici se gasesc acum la anticariate sau in cartile parintilor . Acum ,sincer , din biblioteca personala i-am citit pe Cristian Teodorescu – ” Tainele inimii ” , Petre Salcudeanu- ” Nunta cu garoafe mov ” si multi alti si nu mi-au placut deloc . Nu stiu , romanele lor sunt cu totul „constranse ” desi au aparut prin anii ’90 o parte dintre ele. Nu sunt deloc atractive . De exemplu , Cristian Teodorescu nu se poate compara cu Stephen King , ale carui romane te captiveaza chiar de la prima pagina.
    Romanele publicate de autori romani de prin anii 90 nu se publica fiindca au vanzari slabe .Parerea mea .

  367. @ Altmarius : Evident că titlul şi calitatea cărţii sunt mai importante decât numărul de pagini , niciodată nu am susţinut contrariul , dacă o carte bună are 100 de pagini , o cumpăr , aici însă e vorba de altceva , nu-mi place că sunt luat de prost . Ţi se spune că primeşti cărţi excepţionale la preţ de ,, numai 13,99 ” dar primeşti cartea în două volume ( total nejustificat pentru o operă de 500 de pagini ) iar peste câteva luni o vor vinde printre castraveţi cu 3 lei volumul . Ruşine ! @ Ada : scrie în ziar .

  368. ” Ecaterina
    Nu am sustinut nici o clipa ca ar trebui promovati scriitorii romani de dupa anii ’90. Sunt de acord cu tine ca acesti scriitori nu au un filon epic demn sa fie retipariti. Dar nici nu-i pot compara cu Stephen King, fiindca este ca si cum as compara gutuile cu masinile. Nu au nimic in comun.
    Pe de alta parte, sustin continuarea BPT in seria de literatura romana, pentru literatura clasica si moderna. Au fost trecuti cu vederea autori de prim rang, in cultura romaneasca si chiar europeana. Nu sustin nici publicarea de literatura politista in acea colectie, care trebuie destinata in primul rind scolarizarii populatiei tinere.
    @ Lita
    Repet: nu cunosc conditiile contractuale cu editura Suhrkamp, cea care detine drepturile lui Hesse – de aceea nu as analiza atit de dur faptul ca acele povestiri au aparut in doua volume. Oricum, au revenit mai ieftin decit in librarie, unde un volum de 500 de pagini costa in jur de 55-60 de lei.

  369. Am dat astazi o raita pe la librarie si m-am cam speriat de preturile cartilor, indiferent de editura.De la 40 de lei in sus, intradevar mai groscioare si o calitate mai buna decat ce am luat noi de pe la Adevarul sau JN.In rest, carti destul de bune, autori clasici sau moderni, editurile Rao, Polirom, Humanitas, Corint, Cartea romaneasca (credeam ca s-a desfintat editura asta!) e.t.c.Nu am luat nimc dar m-am gandit la discutiile de pe blog:sa fie mai scumpa si in conditii grafice excelente sau mai subtire cu o calitate a hartiei indoielnica si cu traducatori dupa ureche? Eu inclin spre prima varianta, dar…….

  370. In cartea Fara ideal, de Sienkiewicz, nr. 2 din colectia Nobel, lipsesc pagini bune, iar altele se repeta de doua, trei ori. Lipsesc paginile de la 265 pana la 320, si de la 337 la 368, cel putin in cartea pe care am cumparat-o eu. As dori daca se poate ca cei de la JN sa fie putin mai atenti. V a multumesc!

  371. @ tic: Legat de munca traducatorilor si de onorariile primite, pot spune ca, asa cum ati intuit, ati facut calcule pur-ingineresti. Un bun traducator nu traduce carti pe banda rulanta; de multe ori, aceasta activitate necesita „cercetari” si verificari (expresii, context, context cultural si istoric). Asadar, 4 carti pe an e cam mult (acum depinde si de domeniul tradus, dar aici ne referim la literatura). O suma de cca 7000-8000 euro per volum tradus ramane, intr-adevar, asa cum spunea cineva mai devreme, un vis foarte frumos, mai ales ca editurile platesc un anumit pret pe pagina tradusa, cautand, daca se poate, sa propuna un pret indecent de mic. In plus, numai o cautare pe google daca dati, o sa va lamuriti si DACA unele edituri platesc traducatorilor ceea ce au de platit… Au fost procese in acest sens. Mai sunt multe de spus, multe de facut, iar concluzia ramane aceeasi: munca de traducator in Romania este mult subestimata, multi avand impresia ca a traduce e ceva asa….. ca si cand ai trage ceva la xerox sau ai dactilografia sau copia acolo, niste pagini…. Dezamagitor!

  372. @ Amena
    Multumesc mult pentru lamuriri! Clare si la obiect!

    Intr-adevar, calculul meu nu putea sa fie dacat ingineresc, avand in vedere ca asta mi-este profesia. De asta eram curios, pentru ca in activitatea mea am fost nevoit sa fac si traduceri tehnice, dar si sa contractez cu diverse birouri de traducatori materiale mai voluminoase.
    Spre exemplu, pentru o documentatie tehnica de 400 de pagini, necesara a fi tradusa in limba romana si inclusa intr-o oferta de licitatie conform cerintelor unui caiet de sarcini, tariful practicat de catre firma de traducatori era de 10 lei pagina, deci costa in total cam 4000 de lei (1000 de euro). In functie de termenul de finalizare solicitat, pretul putea ajunge chiar si la dublu. Daca doream ca traducerea sa fie gata in 10 zile, pentru intreg materialul erau alocati peste 10 traducatori!
    Acest tip de solicitari de traducere de materiale tehnice nu era insa destinat editurilor in vederea publicarii si obtinerii de profit din comercializarea traducerii. Daca firma pierdea licitatia, banii cheltuiti pe traducerea materialului respectiv erau trecuti la pierderi.
    Din acest motiv, mi se parea normal ca o traducere a unei opere literare sa fie platita nu numai in functie de numarul de pagini si de termenul impus, dar si de numarul de exemplare pe care editura le lanseaza pe piata. Cu atat mai mult cu cat o traducere „artistica” este mult mai dificila decat una „tehnica”. Asta pentru ca, in afara cunoasterii perfecte a limbii respective, mai trebuie si talent literar si multe alte „cercetari”!
    Multumesc inca odata pentru explicatii!

  373. @ Lapidarium
    Ai dreptate, este o dilema: alegem colectiile de carti editate ca si inserturi ale ziarelor sau cumparam cartile diverselor edituri ce apar in librarii?
    Personal, eu am incercat sa realizez un echilibru intre cele doua optiuni; am achizitionat si colectiile de la Adevarul, JN, ErcPress, etc., dar ma straduiesc si sa cumpar din cand in cand ceea ce-mi place de pe la alte edituri, direct din librarii. Adevarat, nu este usor sa scoti din buzunar 60-70 de lei pentru un singur volum de la Rao sau Nemira, dar incerc totusi sa fac asta macar de cateva ori pe an. Spre exemplu, la cererea fiicei mele, acum un an am dat vreo 250 de lei de-odata pentru seria „Cantec de gheata si foc / Urzeala tronurilor” de George R.R. Martin de la Nemira! Si asta cu o reducere de 45% din pretul initial! Si nu mi se pare ca volumele astea au o prezentare grafica sau o hartie prea buna!
    Deci, pe deoparte, biblioteca mea arata mai bine datorita colectiilor aparute cu ziarele, iar pe de alta parte incerc sa cumpar din librarii si titlurile pe care mi le doresc. Desigur, ma deranjeaza traducerile mai proaste sau caliatea mai slaba a hartiei unora dintre cartile colectiilor, dar poate ca se compenseaza cu pretul mai mic si cu aspectul mai elegant al copertelor.
    Cam asta este parerea mea, fiecare poate decide insa dupa cum doreste!

  374. Ajutoooooooooooooooooooooooooooooooor!!!!!!!!!!!!!!!!! Imi lipsesc cateva carti din colectia Biblioteca pentru toti si nu stiu de unde sa le iau, nu stiu unde sa mai caut…nu se mai gasesc pe nicaieri…Aceste carti sunt :
    1.Cel mai iubit dintre pamanteni vol.I (nr.1)
    2.Morometii vol.I (nr.31)
    3.Poezii de Mihai Eminesc (nr.44)
    4.Invitatie la vals (nr.48)
    5.Repetabila povara de A.Paunesc (nr.90)
    Daca ma poate ajuta cineva…..nu stiu unde sa le mai caut.
    Scuze, stiu ca sunt off-topic.

  375. @ larisa
    Este foarte greu, daca nu imposibil sa gasesti volume disparate din lucrarile lui Marin Preda. Poti incerca – daca ai in apropiere un magazin Auchan sau Carrefour, fie pe site-ul Okazii. Dar daca le vei gasi complet, ar trebui sa le cumperi, pentru ca e posibil sa nu le poti gasi disparat. Poeziile lui Eminescu au fost reeditate intr-o noua editie, mi se pare ca la numarul 147. Acel numar e prea vechi si nu cred ca-l mai poti gasi.

  376. @larisa Încearcă pe okazii, eu aşa am găsit vol 1 din Moromeţii pe care îl căutasem mult şi bine prin multe librării, hypermarketuri.

  377. @ rebe: Din pacate si eu am gasit neregului mari in cartea lui Sienkiewicz, doar ca mie nu-mi lipsesc pagini, ci sunt inversate. Spre exemplu: dupa pag. 256 urmeaza pag. 265, 266. Insa am dat de paginile lipsa dupa pag. 272. Asta da constiinta… de rahat. Un banal control calitativ al cartii ar fi scos la iveala neregula. Nemernici si nepasatori. Romani. Si eu lucrez la o editura de aproape 6 ani, timp in care am editat zeci si zeci de carti, insa ne-ar durea sufletul sa scoatem pe piata o lucrare atat de comprimisa. In tara asta, locuita preponderent de babuini, sloganul „Ieftin si bun” e mit si, nimic mai mult. Sa le fie rusine!

  378. @ Larisa
    Toate volumele care-ti lipsesc le poti achizitiona comandandu-le on-line pe site-ul Elefant.ro, la urmatoarele preturi:
    1.Cel mai iubit dintre pamanteni vol.I (nr.1) – 10,29 lei
    2.Morometii vol.I (nr.31) – 10,29 lei
    3.Poezii de Mihai Eminesc (nr.44) – 4,90 lei
    4.Invitatie la vals (nr.48) – 12,51 lei
    5.Repetabila povara de A.Paunesc (nr.90) – 10,29 lei
    La sumele astea se mai adauga costul livrarii (posta sau curier).

    Succes!

  379. @larisa
    Am mai văzut cărţi din bpt pe targulcartii.ro
    Cel mai iubit dintre pământeni ştiu sigur că era, dar toate trei volumele la un loc, nu ştiu dacă te ajută.

  380. ma bucur ca aceasta colectie inca mai continua si nu a fost intrerupta. sa speram ca va tine si la anul.

  381. @ Ada : Şi eu sunt curios care este subiectul acestei cărţi , am tot încercat să aflu dar n-am reuşit . Poate ne ajută cineva .

  382. @ Mihaela : Nu ştiu ce să spun , pe de o parte , domnul respectiv are dreptate , există un stoc enorm de cărţi care se vor vinde pe câţiva lei , ceea ce nu e corect nici faţă de edituri şi nici faţă de cititorii care le-au cumpărat la preţul iniţial , dar eu cred că încă există cerere pentru astfel de colecţii , însă acestea trebuie să conţină titluri de calitate într-un tiraj vandabil şi la un preţ care să-i împace atât pe cititori cât şi editurile . Personal , sper în apariţia unor colecţii esenţiale , care să cuprindă o serie dedicată marilor poeţi , din antichitate până în prezent , şi una cu temă religioasă , ezoterică .

  383. @ Ada; @ Lita

    Bjørnstjerne Bjørnson, scriitor norvegian laureat cu premiul Nobel in 1903.

    Despre romanul „Mostenirea familiei Kurt” am gasit extrem de putine informatii, pentru ca n-a mai fost editat in limba romana pana acum (asta din ceea ce stiu eu).
    Tema romanului trateaza aspecte specifice ale societatii scandinave de la sfarsitul secolului XIX (actiunea se desfasoara pe la 1880), in general, si ale sistemului educational de invatamant, in special. Subiectul principal se axeaza pe descrierea metodele pedagogice, de natura fizica, etica si psihologica, practicate in vederea instriuirii elevelor intr-o scoala de fete dintr-un orasel norvegian al acelor ani.
    Desi este o drama romantica, romanul are puternice conotatii didactice datorate autorului care-si expune propriile idei si teorii in legatura cu practica si morala educationala.

    Titlul original al romanului, in traducere engleza, este „Flags are Flying in Town and Harbour”; dar a fost schimbat de catre editorii britanici cu „The Heritage of the Kurts”, adica „Mostenirea familiei Kurt”, considerat mai sugestiv. Asta inseamna ca traducerea editiei ce va aparea la JN este facuta dupa una dintre versiunile din limba engleza.

    Din punctul meu de vedere, cred ca este o carte buna, desi nu este cel mai valoros si reprezentativ roman al scriitorului norvegian.
    Daca cineva poate sa ne ofere detalii suplimentare despre acest roman, ii multumesc anticipat!

  384. @ Mihaela; @ Lita

    Desi aparent directorul respectiv are dreptate, cateva dintre afirmatiile lui fractureaza in mod evident logica:

    – „in momentul în care scoţi o carte într-un tiraj de 100.000 de exemplare, din 40.000, pe care le vinzi la preţ normal, ţi-ai acoperit costurile de tiraj şi poţi da cartea cu oricât, şi cu un leu. Dacă o dă cu un leu, are un leu profit.”
    Ce impiedica editurile sa procedeze in acelasi fel cu propriile produse pe care le lanseaza in librarii?
    Cate edituri se pot lauda ca au vandut 40000 de exemplare dintr-un tiraj de 120000, si si-au acoperit integral costurile?

    – „dar când scoţi o carte normală cu un tiraj de 2.500 de exemplare, pentru că ăsta e tirajul mediu în România, n-o poţi vinde cu trei lei, pentru că nu-ţi scoţi drepturile de autor, nu-ţi scoţi depozitare, transport… Trebuie să coste peste 20, în funcţie de calitate, de tipar.”
    In realitate, o carte cu tiraj de 2500 de exemplare costa in librarii peste 50 de lei. Un asemenea tiraj este ori subventionat, ori editura merge pe pierderi planificate, ori pretul mare asigura profituri enorme. Adevarul este ca editurile s-au multumit sa scoata carti la tiraj mic, cu preturi uriase in librarii, in ideea ca scot un profit de 80% doar pentru ca acestea sunt cumparate in totalitate de catre un public extrem de restrans, dar interesat si cu posibilitati financiare mult peste medie.
    Aparitia pe piata a colectiilor de carti editate de ziare si vandute la pret mic, pe care le-au achizitionat zeci de mii de cititori, le-a cam stricat socotelile.

    – „publicul de carte cu ziarul e un public aparte. O parte mare nu ar fi intrat în librării şi cumpără cărţi doar pentru colecţie. Din cei care au cumpărat cărţi cu ziare o parte ar fi intrat în librării, sub 30% după estimarea mea, deci ne-au luat şi nouă din public.”
    Deci asta este durerea directorului! Normal ca publicul larg nu mai intra in librarii daca vinzi o carte cu 70 de lei! Normal ca iubitorii de literatura isi cauta cartile pe la chioscurile de ziare!
    Se poate pune o intrebare: avand in vedere ca editurile la care au fost produse colectiile cartilor comandate de catre ziare au putut realiza profit chiar si in conditiile in care pretul cartilor era de 10-14 lei, de ce nu sunt in stare sa pastreze acest pret si pentru propriile productii? De ce o carte editata de Litera pentru ziare este profitabila pentru editura la un pret de 10 lei, iar o alta carte proprie aceleiasi edituri nu mai este profitabila decat daca apare in librarii la un pret de 50 lei, in conditiile in care ambele se incadreaza in aceeasi categorie de calitate?

    – „Cei care au cumpărat pentru colecţie şi-au cam umplut rafturile. Cât să cumperi? Cumperi 10, 20, 30… Şi-au făcut plinul. Şi-au luat şi ei trei metri de cărţi şi s-au oprit”
    Fals! Oamenii s-au oprit din cumparat carti de la chioscurile de ziare doar pentru ca ziarele si-au incetat oferta de inserturi de carte, sau pentru ca selectia titlurilor lasa de dorit. Daca maine s-ar lansa o noua colectie de 100 de volume cu mari autori ai literaturii universale sau nationale, s-ar vinde bine, chiar daca doar 40000 de exemplare dintr-un tiraj de 100000!
    Cei 40000 care si-au achizitionat colectiile de la JN, Adevarul, ErcPress, Libertatea, etc. au adunat in ultimii trei ani cam 500 de volume in bibliotecile lor (deci nu doar 30-40!); acestia vor fi dispusi sa cumpere inca 500 de carti in urmatorii trei ani daca ofertele ziarelor vor continua sa le satisfaca gusturile si preferintele si sa se plieze pe puterea lor de cumparare.

    – „Editurile încearcă să scoată nişte bani şi din ele, vânzându-le cu trei lei. Dar tocmai cele de trei lei canibalizează cărţile lor care se vând cu 20-30 de lei. Trebuie să fii dispus să îngropi un titlu pe care îl scoţi cu ziarele. Cinci ani nu-l mai vinzi. Ziarul nu pierde nimic din afacerea asta, ci doar editurile”, a afirmat De Mezzo.”
    Nu stiu cat pierde ziarul, nu stiu cat pierde editura. Dupa parerea mea, nu pierde nici una nici cealalta. Daca ziarele au intrat in insolventa, asta nu este din cauza pierderilor datorate inserturilor de carte; este mai degraba din cauza managementului deficitar si a politicii editoriale proaste propriii trustului de presa in sine. Daca platesti 20-30 de jurnalisti, editorialisti sau asa-zisi analisti politici cu cate 10000 de euro pe luna fiecare, ca sa-ti publice zilnic in ziar cate un articol de 50 de randuri in care sa sa-ti promoveze interesele si orientarile politice sau economice, atunci de aici apare spectrul falimentului, nu de la costurile inserturilor de carte.

    In concluzie, directorul asta are dreptate: cartile din colectiile ziarelor i-a dat afacerile peste cap! Aceleasi edituri, care practicau preturi uriase pentru cartile pe care le vindeau in librarii, au dovedit ca pot edita carti pentru inserturile ziarelor la preturi de cinci ori mai mici, fara a pierde din profit!
    Daca ofertele sunt de calitate acceptabila si pretul este de bun simt, atunci si numarul celor care doresc sa investeasca in carti creste exponential.
    Daca editurile se complac in tiraje de doar 2500 de exemplare, adresate „pour les connaisseurs”, la preturi exorbitante, atunci eu nu prea pot sa le plang de mila!
    Cultura trebuie sa se adreseze in primul rand maselor largi si nu numai specialistilor in domeniu. Experienta datorata colectiilor de carti ale ziarelor a aratat ca se poate!
    Daca librariile devin niste magazine exclusiviste, prohibitive pentru majoritatea romanilor, atunci putem sa uitam de notiunea de cultura.

    In comentariile mele anterioare am amintit de multe ori ca biblioteca parintilor mei avea peste 3500 de volume, toate achizitionate intre anii ’60-’80. Pretul fiecarui volum era intre 2 si 5 lei. Daca ar fi avut un pret mai exagerat, nici ei nu ar fi cumparat atatea, nici eu n-as fi avut posibilitatea de a citi atat de mult!

  385. Va rog, as dori sa cumpar cele doua volume „Gora”. Exista o librarie a Jurnalului National?

  386. @Tic
    Ai integral dreptate. Am cunoscut o serie de editori de carte, si o serie de editori de carte cu jurnale, si diferenta este uriasa. Directorii de editura sunt interesati doar de maximizarea profitului, fara sa fie interesati de publicul carora li se adreseaza. Cartile cu ziare au profit oricum din vinzarea ziarelor, asa incit editarea de carte devine un bun cultural deosebit. Numai ca a aparut criza…
    Un exemplu: am gasit intr-o librarie cartile din noua serie Romanul de dragoste. La chioscuri pretul lor era de 10 lei – pret normal. In librarie costau – aceleasi carti! – 20 lei… Mi se pare relevant… Nu vorbesc de cartile marilor edituri ca Humanitas, Polirom, Rao, al caror pret este pentru miliardari, nu pentru public.
    Numai ca miliardarii au alte preocupari…

  387. Si in completarea celor spuse de Tic, adaug: oricind as cumpara continuari ale colectiilor Pictori de geniu, Marile muzee ale lumii, Mari spectacole de opera – de la Adevarul; Cartea de buzunar – de la JN; Literatura lumii – de la Cotidianul; National Geographic Traveler – din nou de la Adevarul. Au fost colectii incepute, dar, neterminate. Aceste colectii au fost exceptionale si au reprezentat o concurenta serioasa pentru editurile „cu staif” care nu se adreseaza decit „miliardarilor” de carton… A, as vrea si o continuare a BPT de la JN!

  388. Ramane de vazut ce ne va aduce noul an 2013, pentru ca in aceasta luna, niciun ziar nu va lansa o colectie de literatura pe un numarul mare de aparitii, gen Biblioteca pentru toti, 100 de carti fundamentale, 101 carti de citit intr-o viata, carti romantice, samd.

    Eu sper sa nu fie o intelegere intre membrii Uniunii Editorilor din Romania de a ingropa colectiile de carti aparute cu ziare si reviste.

    In ultimii ani, s-a observat o crestere semnificativa a cartilor, datorita acestor colectii de inserturi.

    Romania este o tara saraca, nu multi isi permit achizitionarea cartilor de 30-40-50 lei, pe cand un 10 lei, maxim, suna mult mai bine. bineinteles, editie de buzunar.

    Colectia Top 10+ are la baza o idee buna, insa au preturi mari, eu as propune librariilor si editurilor sa lanseze un volum spre testare sa se vada cum decurg vanzarile :

    – o carte buna, care in librarii se gaseste undeva la 30+ lei sa fie vanduta la un pret de 9.90 lei
    – o lista de precomenzi
    – sa incheie un parteneriat special cu o firma de curierat pentru a scadea costurile de expeditie in cadrul colectiei la 2 lei / carte.

    Idei pareri pro-contra?

  389. Parerea mea este ca 2013 nu va aduce nimic. Poate doar mentinerea Integramei din biblioteca, serie care promoveaza aparitiile din BPT seria Minerva, aparitii interesante si la un pret foarte bun (5 lei cartea), dar o difuzare ciudata detemina ca la un singur numar de revista sa fie difuzate cinci-sase titluri de carte. In rest, JN si Adevarul au incheiat socotelile cu cartea. Nu stiu cit si daca va mai aparea Literatura Nobel…

  390. @ Colectionarul
    Ideea este foarte buna – dar, cred inaplicabila. Eu nu vad pe acel editor dispus sa reduca pretul de vinzare al cartilor, chiar daca pentru carte TVA este de numai 5%. Cartile ca inserturi se bazau strict pe vinzarile de ziare, care acopereau pierderile celelalte. Si Tpo 10+ are preturi piparate, chiar daca Polirom a stabilit o colaborare cu un ziar local de Iasi.
    Cred – si regret enorm ca bibliotecar acest lucru – ca obiectul carte este sortit disparitiei, asa cum au fost magnetofonul, casetofonul, si multe altele. Nici cinematograful nu se simte prea bine…

  391. 12 decembrie 2012 – Thomas Mann – Casa Buddenbrook Vol 1.
    Din fericire colectia va continua! Iar titlul este superb!
    „Casa Buddenbrook” este romanul pentru care Thomas Mann a primit premiul Nobel in 1929…asa si Marquez pentru „Un veac de singuratate” in 1982…
    „…în principal pentru marele roman „Casa Buddenbrook”, care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”(Comitetul Nobel)
    Felicitari Jurnalul National!

  392. @ Altmarius
    Ai dreptate, cu o singura obiectie: dupa parerea mea, nu ziarele au ajutat sa se vanda cartile, ci invers, adica datorita inserturilor de carti a crescut si numarul de exemplare de ziare vandute. Este si logic, daca ziarele s-ar fi vandut foarte bine si in tiraje mari la pretul de 1-2 lei, n-aveau nevoie sa mai apeleze la inserturi.
    Spre exemplu, daca un cotidian national cu un tiraj de 100000 de exemplare ajunsese sa vanda la abonati si la chioscuri doar 20000 de exemplare, restul de 80000 fiind retur, asta inseamna ca inregistra pierderi uriase, pentru ca publicitatea si reclamele din care-si obtinea profitul sunt direct proportionale cu numarul de exemplare vandute. Daca au introdus inserturile de carte, vanzarile au crescut brusc la dublu, adica la 40000 din tirajul de 100000, deci si banii incasati din publicitate s-au dublat. Daca luam de buna ceea ce afirma directorul acelei edituri, la acest volum de vanzari si editurile si-au scos banii si orice exemplar de carte vandut mai apoi suplimentar cu doar un leu reprezinta si pentru ele un leu profit. Deci asta este rationamentul pentru care am facut afirmatia ca au castigat atat ziarele cat si editurile! Iar pentru falimentul ziarelor trebuiesc cautate explicatii numai in zona redactiilor respective si a managementului acestora, dar nu la inserturile de carti.

    Un alt aspect: eu, spre exemplu, de patru ani citesc zilnic aproape toata presa romaneasca pe internet, in variantele on-line; de-asta nu mai cumpar ziare. Mai mult, desi am cumparat aproape toate colectiile de carti aparute, luam de la chiosc numai cartea, fara ziar, desi plateam ziar+carte.
    Deci exemplarul respectiv ramanea la chiosc si nu ma interesa ce se intampla cu el, dar sunt sigur ca in evidentele trustului de presa respectiv apare ca vandut; deci contribuie la statistica de vanzari si implicit la atragerea de publicitate si reclame. Am observat ca sunt multi cei care procedau ca si mine.

    Toate argumentele de mai sus justifica ideea ca inserturile au crescut vanzarile ziarelor si nu invers.

    Teoria lansata de catre Colectionar privind un posibil boicot al editurilor la adresa trusturilor de presa pare acum extrem de probabila, mai ales daca citim cu atentie interviul acelui director de editura. Sincer, eu nu ma gandisem la asta! Intr-adevar, se pare ca inserturile ziarelor le-a subrezit editurilor pozitia dominanta pe piata cartilor si, mai ales, a devoalat publicului o realitate pe care acestea o doreau ascunsa: o editura poate avea profit si daca publica o carte la un pret de vanzare de 10-14 lei, in loc de preturile de 40-60 de lei practicate in prezent!

  393. In aceasta discutie, esential imi pare alt apect: cartea ca obiect incepe sa dispara! Acest lucru il remarc cu imensa neplacere, si stiu ca ma repet: asa au disparut si magnetofoanele, si discurile, si casetele. Este foarte greu sa citesti o carte pe un monitor sau pe un telefon,dar cine mai are nevoie sa-l citeasca pe Dostoievki? Cu alte cuvinte, cine mai are nevoie de cultura? cei putini care mai suntem pasionati de carte, vom disprea si noi. Si ce va mai fi ulterior? Americanii sunt un exemplu negativ perfect: pentru ei, cartea este destinata specialistilor. Publicului larg trebuie sa i se dea filme si televiziune, distractie daca se poate…

  394. Cred ca romanul Casa Buddenbrook este scos in colaborare cu editura RAO; sunt curios ce traducere este..

  395. @ Altmarius
    Din nefericire, ai dreptate 100%. Se pare ca cei pasionati de carte sunt din ce in ce mai putini. Cu rare exceptii, tinerii sunt atrasi acum de cu totul alte preocupari. Poate ca e bine, poate ca e rau, doar viitorul va face lumina! Pentru mine, placerea de a citi o carte buna, seara, la lumina unei veioze si tolanit intr-un fotoliu confortabil, a ramas inca inegalabila.
    Poate ca si asta este un motiv al preturilor mari pe care le practica editurile: se adreseaza unui public pasionat de carte dar din ce in ce mai putin numeros.

    Acum aproape patru ani, cand s-a lansat colectia „100 de carti” de la Adevarul, in fiecare zi de joi a saptamanii trebuia sa fiu la ora 5:30 dimineata la coada la chiosc pentru a cumpara cartea.
    Spre surprinderea mea, majoritatea celor de la coada era formata din pensionari. Obisnuiti cu cozile de dinainte de ’89, se simteau in elementul lor, vorbeau intre ei, barfeau, unii isi povesteau viata. Una dintre discutii mi-a atras atentia, un batranel se confesa colegului de coada:

    „Am 75 de ani si toata viata mea am lucrat ca muncitor in fabrica, la uzinele Faur din Bucuresti. Am iesit la pensie dupa 45 de ani de lucrat in fabrica si am obtinut o pensie mare, sunt foarte multumit. Dar abia acum, la batranete, am realizat ca fara sa citesti nu poti sa-ti depasesti conditia, nu poti sa ajungi „domn”. Din pacate eu n-am putut sa fac asta si acum regret mult, poate ca viata mea ar fi fost mai putin chinuita. Am o nepotica in varsta de 11 ani si cand am auzit la televizor de colectia asta le-am spus copiilor sa incerce sa cumpere cartile astea. Dar ei mi-au spus ca n-au timp de prostii, ca sunt ocupati pana peste cap cu serviciile lor. Ei i-au cumparat calculator si telefon mobil. Atunci m-am hotarat sa-i cumpar eu nepoatei cartile, din pensia mea. Stiu eu bine de ce! Am timp destul sa stau la coada, nu ma deranjeaza ca trebuie sa ma trezesc la ora 5 dimineata, sunt obisnuit cu asta. Asta este ceea ce vreau eu sa fac pentru nepotica: sa-i cumpar toata colectia de 100 de carti; este bine sa citesti atat de multe! Va spun eu din experienta mea!”

    Ceva ma face sa cred ca nepotica respectivului domn n-a citit pana acuma nici macar un rand din cele 100 de carti pe care bunicul i le-a cumparat si asezat frumos in biblioteca!

  396. @ tic
    Ai mare dreptate! Din pacate, multi tineri sunt de parere ca-si pierd timpul frunzarind o carte… Dar pacat ca ei nu stiu tot potentialul pe care il ascunde o carte, lumea in care te trimite, toata imaginatia pusa la bataie, modul in care singur iti imaginezi locurile si personajele descrise uneori atat de bine…. Dupa parerea mea, nimic nu se compara cu cititul unei carti bune… si ador acea senzatie care pune stapanire pe tine in momentul in care intri sub vraja ei! Si eu stau seara cu veioza aprinsa, tolanita in fotoliu si citesc pana simt ca nu mai pot tine ochii deschisi… Si pot spune ca este cea mai placuta parte din zi!

  397. @Mirela
    Iti multumesc ca m-ai inteles! Le multumesc tuturor celor care ma fac sa cred ca nu am ramas singur si care imi impartasesc pasiunea pentru citit!

    La sfarsitul unei zile anoste, dupa ce ti-ai terminat toate treburile si obligatiile (ma rog, astea nu se termina de fapt niciodata!), atunci cand afara ploua cu galeata, ninge abundent sau viscoleste cu furie, sa te afunzi imbracat comod intr-un fotoliu confortabil, la caldura, in liniste, sub lumina difuza a unei veioze discrete, citind cu sufletul la gura o carte atat de buna incat uiti de oboseala, de somn, de foame sau de sete, este dupa parerea mea cea mai mare placere pe care cineva o poate experimenta intr-o viata.
    Cine nu a trait inca experienta asta, nici nu stie ce a pierdut!

  398. @ tic
    Eu ma bucur ca am reusit sa mai ‘corup’ cateva persoane sa citeasca … Am o prietena care, pur si simplu, devoreaza tot ce-i recomand si ma cauta flamanda sa-i mai suflu un titlu, doua :)) Simt o satisfactie de nedescris! … Chiar ma gandeam zilele trecute (mai in gluma, mai in serios) sa stabilesc o zi a dezbaterilor, ceva de genul ‘clubul cartii’. Este fascinant sa auzi diferite pareri, cum intelege fiecare anumite aspecte dintr-o carte si ce impresie lasa in urma ei. Cum este si ‘Magicianul’ lui Fowles… Cu cine am mai discutat, interpretari s-au gasit, vorba aia .. „cu carul” ..

  399. Pasiunea pentru citit nu e un lucru pe care il dobandesti, de la parinti, de la prieteni, ci un lucru pe care il descoperi, pe care il primesti cadou de la viata.
    Eu, pana la varsta de 17-18 ani, aveam o oroare cand ma gandeam la citit. Aveam numai calculator in cap, jocuri, sport si alte prostii. Dar a venit si ziua cand am descoperit poezia si apoi romanul. De atunci citesc literatura incontinuu, bineinteles, cum imi permite si timpul. Mai intai trebuie sa-mi castig existenta, ducandu-ma la servici, apoi ajungand acasa si vazandu-ma inconjurat de cartile mele, parca am pasit pe taramul fericirii. As citi toata viata! Desi viata bate cartea, bate filmul, din toate punctele de vedere, fiind inconjurat de atata ura, politica, mizerie, de atatea probleme, in lumea cartilor descopar cele mai frumoase lucruri, cele mai frumoase povesti. Oricat voi incerca sa le insuflu copiilor mei aceasta pasiune pentru carti, nu cred ca voi reusi. Au libertatea de a alege ceea ce le place cel mai mult. Eu nu pot decat sa-i dirijez spre o cale cat cea buna. Poate ca, la fel ca si mine, intr-o zi se vor duce in biblioteca si vor alege o carte care sa le schimbe intr-un fel viata. De la o singura carte, poti sa descoperi acest univers deosebit al cartilor.

  400. Ce frumos şi interesant decurge discuţia! M-a impresionat episodul cu bătrânelul de la chioşc.
    Cât despre cărţile apărute cu ziarele la preţuri omeneşti accesibile buzunarelor oamenilor de rând, e firesc ca ele să nu fie înghiţite de cei interesaţi de profit. Am citit destul de multe cărţi de la editura la care lucrează domnul ce şi-a dat cu părerea despre cărţile ieftine şi deşi o parte le-am primit gratis, nu pot să îi împărtăşesc opiniile doar ca să nu fiu ingrată că am primit cărţi de la ei. Sunt cărţi interesante, dar eu nu îmi permit să dau aşa mulţi bani pe o carte. Şi dacă se invocă argumentul traducerilor e doar aşa, ca să fie acolo o justificare, căci şi cărţile autorilor români, unde nu e vorba de vreo traducere au aceleaşi preţuri ridicate. Evident că nu pică bine să existe pe piaţă cărţi valoroase, ce au trecut proba timpului, la preţuri mici, mult mai mici decât ale unor cărţi noi, interesante, bune în felul lor, dar nu atât de valoroase din punct de vedere literar. Preţuri uriaşe au şi cărţile clasice, dar acum, de când multe titluri bune au apărut ca inserturi, s-a dovedit că se poate şi că sunt dorite astfel de cărţi şi sper ca, astfel, să apară cât mai multe cărţi mari la preţuri mici. De când am citit aici într-un comentariu, îmi tot doream Muntele vrăjit. În magazine, peste 50 lei, sub nicio formă nu mă vedeam cumpărând cartea. Mă gândeam totuşi că de Crăciun voi face un efort, căci prea mult mi-o doream. Şi acum câteva zile mă uit pe lista titlurilor din colecţia cu coperţi roşii de la Adevărul şi văd că a apărut pe la începutul colecţiei, ceea ce probabil se menţionase şi aici, dar eu nu retinusem. Şi am luat volumele la mai puţin de o treime din preţul celei din librărie.

  401. Domnule TIC, citeste „Mostenirea familiei Kurt” si dupa aceea vino cu „analize pe text”, acest roman a lui BJORNSTJERNE BJORNSON, este un roman naturalist, de genul celor scrise de Emile Zola, unde anumite tare fiziologice, patologii sunt in centru atentiei, aici se discuta despre schizofrenia provocata de prea mult SEX, in centru atentiei este dezmatul barbatilor Kurt si-al intregului oras, care mai este numit cu umor in ultima parte si Micul Babilon, pt ca majoritatea barbatilor cu vaza din oras aveau sute de concubine si tot atatea sute de bastarzi. Neamul Kurt, in special barbatii din cauza vieti dezmatate ajunsera nebuni, asa ca una din sotiile unui Kurt si anume Jhon Kurt dupa ce reuseste sa scape de sotul nebun, si fiind mama unui mic Kurt, deci un viitor nebun, crede ca prin educatie va reusii sa-si salveze copilul. TOMASIANA, CACI ASA O CHEAMA INFIINTEAZA O SCOALA PT FETE. In fine Tomas Rendalen, fiul, incearca sa salveze intreg orasul de la imoralitate, de aceea scoala de fete pe care o tine impreuna cu mama sa va adopta o programa mult prea revolutionara pt acele timpuri. Dar cu toate acestea, una din elevele scolii o anume Tora, cade victima unui om cu vaza din oras, aratand ca si educatia are limitele ei, bine ca in final i se da o lectie celui bogat, dar realitatea nu cunoaste o mare schimbare. cARTEA ESTE BUNA SI ESTE UNUL DIN PUTINELE SALE ROMANE, CACI S-A AXAT MAI MULT PE DRAME SI POEZIE, MERITA CITITA, ESTE SI CEL MAI AMPLU ROMAN AL SAU.

  402. hAI SA NU MAI DISCUTAM DE CAT DE BUNA ESTE SAU NU ESTE COLECTIA, SAU DESPRE PUTINA DORINTA LA TINERI PT LECTURA. HAI SA DISCUTAM DESPRE CARTI. INCEP SA APARA CARTILE BUNE.

  403. @ Stateira
    Nu stii ca scrierea cu litere mari a unor comentarii echivaleaza in viata reala cu a tipa la un om?
    In rest, sunt de acord ca apar si titluri valoroase, caci premiul Nobel pentru Literatura a fost atribuit pina prin anii 80 unor scriitori cu adevarat valorosi…

  404. @ Stateira

    Gresesti!

    Eu am incercat sa raspund unor intrebari puse de catre cativa dintre cititorii acestui blog, care doreau informatii despre subiectul acestei carti (Ada si Lita).
    Am afirmat ca n-am citit niciodata aceasta carte, iar pe net nu prea se gaseste nimic relevant (asta ca sa realizezi cam cat valoreaza un laureat cu Nobel pentru literatura!).

    Tot ceea ce am reusit sa fac pentru a incerca sa-i ajut pe prietenii acestui blog a fost sa sintetizez o traducere a unei scurte recenzii aparute pe un site de literatura in limba engleza!
    N-am facut nicio analiza pe text, asta este doar in mintea ta! Nici n-avem cum sa fac asta, din moment ce nu citisem cartea!

    Acuma, daca tu ai cumparat cartea si ai si citit-o, este cam tarziu! Prietenii de pe acest forum doreau sa afle detalii despre carte inainte de a o cumpara si a o citi. Eu asta am incercat sa fac; dupa ce fiecare citeste cartea, nu cred ca cineva mai cere vreo informatie despre volum! Deci daca aveai vreo idee despre acest roman, trebuia sa-ti dai cu parerea sau sa „faci analiza pe text” inainte de citirea acestuia, asa cum am incercat sa fac si eu, doar pentru a da o mana de ajutor celor care citesc acest form!

    Deci, dragi prieteni ai cartii, va rog sa ma iertati ca v-am dezinformat cu privire la subiectul cartii „Mostenirea familiei Kurt”!
    In realitate, subiectul este: „schizofrenia provocata de prea mult SEX, in centru atentiei este dezmatul barbatilor Kurt si-al intregului oras, care mai este numit cu umor in ultima parte si Micul Babilon, pt ca majoritatea barbatilor cu vaza din oras aveau sute de concubine si tot atatea sute de bastarzi. Neamul Kurt, in special barbatii din cauza vieti dezmatate ajunsera nebuni, asa ca una din sotiile unui Kurt si anume Jhon Kurt dupa ce reuseste sa scape de sotul nebun, si fiind mama unui mic Kurt, deci un viitor nebun, crede ca prin educatie va reusii sa-si salveze copilul”.

    Citatul este al lui Stateira!!!

  405. Revin cu cateva precizari; poate ca n-am fost prea explicit in postul anterior:
    – Analiza pe text fac doar daca am citit cartea respectiva si stiu despre ceea ce vorbesc, si doar daca vreun participant la acest forum doreste si solicita asa ceva, si fara sa pretind ca detin adevarul absolut;
    – Relatiile si informatiile despre carti si autori pe care nu i-am citit niciodata personal, dar pe care le pot (sau nu) gasi disponibile pe internet in cele doua-trei limbi straine in care ma descurc, le voi posta pe acest forum, la o simpla solicitare / intrebare, mentionand insa ca subiectul imi este necunoscut si ca eu doar retransmit niste informatii / idei / comentarii, care pot raspunde intr-o mai mare sau mai mica masura interesului publicului interesat;
    – Asigur pe toti cei care posteaza pe acest blog ca toate comentariile lor conteaza foarte mult pentru mine, cu cat sunt mai multe, cu atat invat si eu mai mult; chiar daca au pozitii critice fata de afirmatiile mele, chiar daca raspunsurile mele sunt critice la adresa posturilor lor, important este sa dialogam si chiar sa ne ciondanim intre noi; doar asa putem spera la un progres real in cultura… Mai ales daca vorbim de literatura…

  406. Informatiile despre o anumita carte sunt binevenite si mai tarziu, fiindca acele carti nu se gasesc pe piata doar timp de o saptamana. Eu nu le cumpar imediat ce apar, decat daca imi doresc neaparat acea carte si vreau sa o citesc imediat. Altfel, astept sa fie la reducere (la 26 lei cat face „Casa Buddenbrook” in colectia Nobel, pot sa o iau si dp Elefant cand sunt reduceri mari, deci nu mi se pare spectaculoasa oferta prezenta a JN).
    In ceea ce priveste parerile cititorilor despre carti, cred ca acestea sunt influentate de educatie, experienta de viata si alti factori care definesc personalitatea fiecaruia. Asa ca, atunci cand citesc un comentariu il trec prin filtrul parerii pe care mi-am format-o despre cei care comenteaza pe acest blog. In final, imi fac o parere despre carte si decid daca o iau sau nu.

  407. @ Mihaela

    Corect comentariul tau!

    Singura obiectie pe care o fac se refera la faptul ca eu am incercat sa caut un raspuns pentru cei care doreau sa afle subiectul unei carti care urma sa apara peste vreo zece zile, si despre care nu prea se gasea nicio referinta, nici macar pe internet. Eu am incercat sa-i ajut, atata tot!

    Daca asteptam inca vreo zece zile pana cand aparea cartea la chiosc, si inca alte cinci zile pana o citeam, si apoi alte trei zile pana ma indemnam sa postez o opinie pe acest forum, nu cred ca mai era de vreun folos pentru cei care cerusera ajutor. Asta pentru ca in mod sigur si ei au cumparat-o si au citit-o, deci nu mai aveau nevoie ca cineva sa le dezvaluie subiectul.

    Cam asta a facut Stateira, si asta este motivul pentru care am raspuns la postarea ei.

    Lasand la o parte faptul ca toate comentariile facute de Stateira pe blogul asta tradeaza o obsesie bolnavicioasa pentru literatura cu conotatii sexuale pregnante, trebuie sa recunosc ca multe dintre ideiile acesteia au fost foarte interesante si chiar mi-au folosit!

  408. Nr urmator pe 9 ianuarie 2013 – Karl Kjellerup – Pelerinul Kamanita.
    Am citit-o si mi-a placut enorm!

  409. @elvira

    Numele corect al autorului danez, laureat cu premiul Nobel pentru literatura in anul 1917, este
    Karl Gjellerup.
    Romanul „Pelerinul Kamanita”, scris in 1906, este influentat de invataturile specifice religiilor hinduse in general si a religiei budiste, in special, religii care au constituit o adevarata pasiune pentru autor si pe care le-a studiat cu mult interes intr-o anumita parte a vietii sale.

    Dupa parerea mea, este un roman foarte bun, care merita a fi citit, dar care nu prea merita Nobel-ul. Spre exemplu, fara a face comparatii absurde, romanul „Maitreyi” al lui Mircea Eliade, care trateaza aceeasi lume fascinantă a Indiei, a obiceiurilor, a tradițiilor si a religiilor orientale, este mult mai valoros (literar vorbind).

  410. Este foarte greu de facut aprecieri critice de genul „cutare roman este mai valoros decit celalalt”, incit fiecare scriitor a avut ceva de spus, si a spus cu mai mult sau mai putin talent. Am citit Pelerinul Kamanita in editia aparuta prin anii ’80 in colectia Globus a editurii Univers, si stiu ca la acea lectura mi-a placut foarte mult – numai ca este un roman de foarte mici dimensiuni; daca-mi amintesc bine la format Globus nu depasea 150 de pagini…

  411. Ai dreptate, de asta am si specificat ca nu doresc sa fac comparatii absurde.

    Sunt doua romane de dragoste, romantice, ale caror subiecte sunt plasate in acelasi spatiu spiritual al traditiilor sociale, culturale si religioase specifice lumii orientale indiene.

    Personal, mie mi-a placut mult mai mult romanul lui Mircea Eliade!
    Asta e tot!

  412. Eu am fost un critic al acestei colecţii , însă recunosc că m-am cam pripit , în momentul de faţă , atât titlurile , cât şi aspectul cărţilor ( mă refer la ilustraţiile de pe copertă ) sunt într-un evident progres , aşa încât , atât timp cât se va păstra acest trend , voi cumpăra această colecţie . Desigur , unde e cazul , unde nu cunosc autorul , mă voi informa în prealabil , ( în niciun caz de la Stateira ) apoi , dacă referinţele sunt în regulă voi cumpăra cartea . Apropo , începând cu nr 25 colecţia şi-a schimbat logo-ul .

  413. E o colectie buna, daca va reusi sa nu se opreasca la jumatatea drumului, asa cum a facut seria de literatura romana a BPT – JN. As dori ca din marii scriitori sa se publice si operele fundamentale, nu numai cele care NU au tinut prima pagina a revistelor literare. Astfel, din Sienkiewicz as dori intreg ciclul istoric (Potopul, Pan Wolodijowski, Prin foc si sabie), din Galsworhy intreg ciclul Forsithe (8 volume), din Hesse romanele importante.
    Si in paralel, as dori reluarea colectiei de literatura romana, eventual in alternanta cu Nobelul.

  414. Cineva a postat aici o informatie, acum cateva luni, potrivit careia seria de literatura Nobel a fost proiectata de JN sa cuprinda 50 de numere. Nu stiu daca afirmatia asta era reala sau nu, dar constat ca am ajuns la jumatatea colectiei (potrivit acelei informatii), adica la numarul 25, si inca tanjim la autorii si titlurile amintite de Altmarius, la care se mai pot adauga si altii, de exemplu Hemingway.
    Noi inca speram, desi cu fiecare noua carte aparuta in colectia asta incepem, putin cate putin, sa ne resemnam. La fel cum ne-am resemnat si in ceea ce priveste reluarea colectiei de literatura romana.
    Pacat!

  415. Următorul titlu din colecţie va fi Scurta domnie a lui Pépin al 4-lea de John Steinbeck .

  416. 1/Cine a spus ca prefera „Maytrei „romanul/nuvela (e mai mult o nuvela exotica decat roman) in dauna romanului Pelegrinul Kamanita a lui Karl Kjellerup, inseamna ca nu-i cunoaste opera acestui mare scriitor danez, filogerman. Am o imensa stima pt Mircea Eliade am aproape tot ce-a scris acest scriitor incepand de la proza fantastica pana la lucrarile de specialitate despre religii, credinte si idei religioase, etc. Insa Karl Kjellerup este mare, sublim si de neasemuit. Am citit in romana Pelerinul Kamanita si „Calatorie in eternitate” si-n spaniola „Sotia perfecta” toate aceste romane sunt inspirate de filozofia, sistemul religios, credintele indiene, scriitorul ne introduce-n lumea vedelor dar ne da o idee despre esenta budismului inafara de celebrele adevaruri ca tot ce se naste este sortit pieiri si-n concluzie totul este suferinta, pt ca ne nastem cu dorinti, pasiuni, etc nu vreau sa tin o mica prelegere pe teme filozofice budiste, Mircea Eliade este in masura s-o faca, iar Kjellerup sa le transpuna in romane, cele mai poetice romane.” Calatorie in eternitate” este un roman de cel putin o suta de ori mai bun decat nuvela exotica Maytrei ( imi cer scuze asa l-am invatat eu la scoala pe acest „roman”), cred ca Mircea Eliade este mai bun in romanul „Noaptea de sanzaiene”, dupa umila mea opinie cea mai buna scriere a sa in domeniu literar, restul scrierilor nu se pot compara cu cele a lui Kjellerup, ma refer la cele literare. Cu asta am incheiat comparatia ce s-a facut aici, pe nedrept intre cei doi. Cartea Pelerinul Kamanita este extraordinara si-a fost mereu un succes editoriala, mama mea pe vremea lui Ceausescu a stat la o coada de 4 ore in fata librariei Eminescu s-o cumpere, iar dupa ce am citit-o tot in 4 ore am plans de bucurie ca o am. pt ca mi-a oferit o imagine asupra „RAIULUI” sau a ceea ce numim noi lumea de dupa moarte, noi cei care credem in lumea de apoi.

  417. Ierta-ti-ma ca am facut referiri la Mircea Eliade si K.Kjellerup ca si cand ei ar mai traii si ar mai scrie, ei prin operele lor traiesc in constiinta mea

  418. „Per cel norocos” este o carte buna, Pontoppidan este dupa umila mea parere un romancier din tagma lui Dostoevski, prea mult pshioanalizeaza personajul, ma refer aici la Per, atentionez romanul este greoi, prezinta etape din viata personajului si femeile care i-au marcat viata, nu este exotic, ca „Pelegrinul Kamanita”, care dupa cum am spus mai inainte este un roman sublim pt ca da o viziune asupra Raiului indian-Nirvana, este un roman ce poate fi citit in minimu 3 zile.
    Cartile sunt bune si „Scurta domnie a lui …” a fost buna si relaxanta desi la John Steinbek, prefer „La rasarit de eden”, stiu alti vad cu ironie aceasta aplecare spre un roman mai putin social al scriitorului.

  419. @ Marilena
    Cred ca n-ai citit cu atentie comentariile mele. N-am facut niciodata o comparatie intre Eliade si Kjellerup, ci doar am fortat o analogie intre Maitreyi si Pelerinul Kamanita, pentru ca ambele lucrari au avut ca inspiratie traditiile specifice sociale si spirituale indiene. Comentariul meu era: „… ca nu doresc sa fac comparatii absurde. Sunt doua romane de dragoste, romantice, ale caror subiecte sunt plasate in acelasi spatiu spiritual al traditiilor sociale, culturale si religioase specifice lumii orientale indiene…”.

    In ceea ce priveste controversa daca Maitreyi este roman sau nuvela, imi permit sa citez de pe Wikipedia (desi nu apreciez deloc acest site):

    ” Maitreyi este un roman erotic, realist scris de Mircea Eliade. A fost pentru prima oară publicat în 1933 și s-a bucurat de popularitate în întreaga lume, fiind tradus în multe limbi (franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă, esperanto etc.).
    Este considerat de exegeți un „roman al autenticității”, existând 3 niveluri ale scriiturii:
    – jurnalul naratorului, care povestește evenimentele legate de viața sa din India, de Dasgupta și Maitreyi;
    – însemnările ulterioare făcute de narator, infirmând sau confirmând primele impresii;
    – confesiunea făcută de narator după ce acțiunea s-a consumat.
    Eroina romanului, Maitreyi Devi, fiica unui mare filozof indian, Surendranath Dasgupta, trăiește o dragoste mistică, s-ar putea spune, cu autorul cărții.
    Acțiunea are loc în Calcutta anilor 1930, Eliade (Allan) locuind în casa lor, ca „ucenic” al acestui savant. Deși la început el nu simte decât repulsie pentru Maitreyi, se îndrăgostește iremediabil de aceasta. Fata îi impărtășește sentimentele dar nu îi mărturisește dragostea, aceasta reflectându-se în faptele sale.
    Romanul introduce cititorul în lumea fascinantă a Indiei, a obiceiurilor și a tradițiilor orientale. Dasgupta refuză căsătoria lor, alungându-l pe Eliade, care, îndurerat, se refugiază în Himalaya pentru o vreme ca pustnic, în timp ce Maitreyi este supusă pedepselor crudului ei tată, după care se mărită forțat.
    În 1972, la întâlnirea dintre Maitreyi Devi (devenită o cunoscută poetă indiană) și reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, aceasta află de romanul în care — pretinde ea — i-a fost stricată reputația și practic a fost dezvelită în fața întregii lumi. Neagă vehement întâlnirile dintre Eliade și ea, noaptea pe care acesta o prezintă în romanul său, și îl condamnă pe acesta că a fugit în fața tatălui său. Maitreyi Devi scrie și ea la rândul său un roman răspuns, intitulat Dragostea nu moare, în care își prezintă trăirile. Acest roman însă este de fapt scris pentru a îndrepta „o reputație șifonată”, pentru a șterge impresiile lumii după parcurgerea romanului lui Eliade, despre care spune că ce a simțit el nu era dragoste.
    Mai târziu, sora acesteia (motivul pentru care Dasgupta a aflat de cei doi) îl condamnă pe Eliade și spune că era doar un pierde-vară.
    Maitreyi vine în România la invitația Uniunii Scriitorilor și vizitează pe mama și sora lui Eliade. Îl vizitează pe Eliade la Chicago, unde trăia orb, și își exprimă repulsia față de cartea scrisă de el. Maitreyi moare în 1990.
    Romanul românesc trebuie citit împreună cu cel scris de eroină. Însă „It does not die” – titlul în engleză – nu poate fi comparat cu cel al lui Eliade, care conține un mesaj profund, real. Acest mesaj este unul bazat pe jurnalul autorului, o poveste cutremurătoare care dă cititorului lacrimi, în timp ce cel al indiencei este doar o mărturie care nu poate fi luată în întregime ca reală, pentru că este scrisă sub impulsul unor amintiri și al furiei prezentării ei în fața lumii întregi.
    Eliade a rămas marcat pentru toată viața de Maitreyi, numindu-se până la moarte indian.”

    In alta ordine de idei, nu toti castigatorii de Nobel sunt cu adevarat cei mai valorosi autori pe plan mondial. Si aici se inscriu in special scriitorii scandinavi, care de cele mai multe ori au castigat acest premiu doar pentru ca erau „de-ai casei”. Asta este o parere unanima in lumea literara, nu doar a mea. Dupa mine, cei mai valorosi autori scandinavi au fost Henrik Ibsen, Hans Christian Andersen si inca vreo doi-trei. Restul sunt scriitori buni, dar nu de Nobel.
    Au fost destui autori romani care au produs opere literare cel putin de valoarea acestora; pe langa Mircea Eliade mai pot fi amintiti Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Marin Preda, Nichita Stanescu. Acum sunt Augustin Buzura, Norman Manea sau Mircea Cartarescu. Mai sunt si altii…

    Respect parerile tuturor cititorilor, fiecare are propriile lui preferinte in ceea ce priveste arta in general si literatura in special.
    Dar, in ceea ce ma priveste pe mine, raman la parerea mea ca opera lui Eliade este mai valoroasa decat cea a lui Kjellerup, macar din punctul de vedere al fortei artistice si al talentului literar!

    Despre Henrik Pontoppidan, cred ca este inutil sa mai comentez ceva.

  420. @Marilena

    „Maitreyi” NU este o „nuvela exotica”!!!
    Este un roman erotic, realist, care isi plaseaza actiunea intr-un cadru exotic, India anilor 1930.
    Eroina romanului, Maitreyi Devi, a existat in realitate si a trait o poveste de dragoste reala cu tanarul Eliade, in Calcuta. A devenit la randul ei o poeta indiana cunoscuta, l-a vizitat pe Eliade la Paris prin anii ’70, a scris la randul ei un roman, „Dragostea nu moare”, ca raspuns la ROMANUL lui Eliade, prin care a incercat sa nege faptele descrise de catre Eliade in ROMANUL sau, cu scopul de „a-si spala reputatia sifonata”.
    Maitreyi a facut o vizita in Romania la invitatia Uniunii Scriitorilor si le-a vizitat pe mama si pe sora lui Eliade. De asemenea, l-a vizitat si pe scriitor la Chicago, cand Eliade era deja orb, ocazie cu care a infirmat din nou realitatea faptelor descrise de catre Eliade in cartea sa.
    Maitreyi a murit in 1990.

    (sursa: Wikipedia)

  421. @Marilena

    Mircea Eliade, profesor la catreda de „Istoria Religiilor” la Universitatea din Chicago, USA, a fost unul dintre cei mai valorosi scriitori, filozofi si istorici romani.
    Cetatean american din 1966, este autorul a 80 de volume (in afara manuscriselor si a jurnalelor intime) stiintifice, opere literare, eseuri filozofice, articole si recenzii. Opera sa a fost tradusa in 18 limbi straine; este autorul a peste 1200 de articole tiparite in publicatii de profil din intreaga lume.
    A murit in 1986 la Chicago.

    Nu cred ca poate fi comparat cu Kjellerup!!!

  422. Am citit „Maitreyi” de asemenea si „Dragostea nu moare”, eu am exprimat in parte parerile profesorului meu Mihai Gafencu, Dumnezeu sa-l ierte c-a murit, pe care mi le-am insusit ca pertinente, pt el „Maitreyi a fost o nuvela exotica si daca nu ma insel George Calinescu in a sa „Istorie a…” o desfinteaza cu argumente solide, pt acest „roman” insa Eliade a luat un premiu de la acea uniune a scriitorilor romani care exista inainte de razboi, oricum ti-am scris prefer romanul sau „Noaptea de Sanzaiene”. Nu vreau sa-ti contrazic opiniile, dupa cum vezi mi le expun pe ale mele, mai mult sau mai putin veridice. Imi place la nebunie Kjellerup, cele trei romane inspirate de sistemul religios indian, filozofia vedica, etc:”Pelegrinul Kamanita”, Sotia perfecta” si „Calatori in eternitate”. Te inteleg ca nu-ti place. Eu prefer literatura scandinava, Knut Hamsun, Kiellerup si Ibsen sunt favoriti mei, dar dintre acestia trei il prefer pe Kjellerup, iar dintre scriitori romani o prefer pe Sanda Movila, sotia lui Felix Aderca, care are doua romane geniale:”Desfiguratii” si „Viata in oglinzi”, dupa umila mea parere. Acum citesc o Biografie a lui Byron, este scrisa de-o romanca si este buna. Kjellerup in romanul sau „Calatori in eternitate” are o trimitere la Byron prin insasi personajul principal, in rest sa vedem ca apar carti bune. Ceva INFORMATII despre „Martin cel avid” a lui Golding?

  423. @Marilena

    William Golding a fost un scriitor britanic, laureat cu Nobel-ul pentru literatura in 1983. Prima sa opera a fost scrisa la varsta de 50 de ani. A murit in 1993, la varsta de 82 de ani.

    Imi pare rau, dar n-am citit „Martin cel avid” asa ca nu va pot ajuta cu pareri sau impresii concrete. Am citit insa, acum vreo 30 de ani, primul sau roman „Imparatul mustelor”. Pot spune ca mi-a placut destul de mult. Cartea o am si acum in biblioteca personala, este aparuta in 1969 la Editura pentru Literatura Universala in traducerea lui Constantin Popescu. Pe vremea aia inca nu castigase Nobel-ul si nimeni nu banuia ca avea sa-l castige vreodata. Oricum, „Imparatul mustelor” este considerat cel mai valoros roman al sau, chiar daca a fost primul.
    Dupa o parere strict personala, este un scriitor valoros, dar fara fata de Nobel!

    PS.1 – Iti respect cu sfintenie opiniile si nici prin cap nu-mi trece sa le combat; eu doar am incercat sa reliefez un punct de vedere strict personal, fara nicio pretentie de „guru” literar.
    Imi place literatura scandinava doar in masura in care prezinta ceea ce este specific, mistic si exotic pentru un cititor oarecare: traditiile si mitologiile nordice, celebrele saga scandinave, universul fascinant povestit in Valhalla wikingilor.
    Daca un scriitor nordic castiga un Nobel pentru ca cele mai importante opere ale sale sunt „inspirate de religia veche indiana” eu pot sa inteleg; dar mai greu intelg de ce este considerat ca fiind un romancier „scandinav”! Adica, daca Shakespeare si-ar fi scris dramaturgia in spatiul otoman, sau Eminescu, in loc sa scrie despre „dor”, „nuferi”, „tei” sau „luceafar” ar fi facut poezii despre budisti sau hindusi, ar fi astazi considerati genii literari? Eu nu prea cred!
    De-asta am dat exemplul lui Eliade si de-asta ai dreptate: „Noaptea de Sanziene” este mult mai valoroasa decat „Maitreyi”!

    PS.2 – Este greu de inteles de ce JN alege sa editeze cele mai putin reprezentative lucrari literare ale laureatilor Nobel, mai ales ca acestia sunt selectionati in majoritate dintre cei mai putin reprezentativi castigatori ai acestui premiu!!!

  424. Mda, cam dezamăgită de colecţie. Mă bucur totuşi pentru Mann, Hesse, Sienkiewicz… În rest, ce să zic, avem de citit, în orice caz. Am adunat ceva „material” pe rafturi, cu colecţiile ultimilor ani. Când îmi amintesc de prima colecţie, cea de la Cotidianul… abia aşteptam ziua de miercuri, să cumpăr cartea. Între timp s-a umplut biblioteca şi sper să găsesc răgaz pentru tot ce am strâns şi pentru cele ce vor veni. Lectură plăcută şi vouă!

  425. @ Tic
    Jurnalul National alege lucrarile cel mai putin reprezentative – dupa opinia mea – intrucit restul lucrarilor sunt acontate ca drepturi de reproducere de alte edituri mari: Polirom, de pilda. De aceea am fost foarte multumit ca a inceput colaborarea JN cu editura Rao.
    De fapt, colectia Nobel de-acum seamana izbitor cu colectia Globus a editurii Univers din anii 70 si 80. Regret, dar nu mai sper nimic din partea acestei colectii. Mai bine reveneau la BPT literatura romana!

  426. Stie cineva de unde as putea procura o carte pe care nu am reusit sa o cumpar ? Vreo adresa/tfn/mail la „Jurnalul” ? Multumiri !

  427. @Raul
    O carte superba! Cela, unul dintre marii scriitori spanioli ai secolului trecut, daca nu cel mai mare. Poate doar Juan Ramón Jiménez cu poezia lui sa-l intreaca.

  428. @elvira

    Nu auzisem de el pana acum. Oricum, la recomandarea pe care i-ai facut-o, astept cu sporita nerabdare s-o citesc.

  429. @Raul

    Un roman foarte bun care merita nu numai a fi citit, dar si sa-l ai in biblioteca personala. Camilo José Cela este cel mai citit romancier spaniol dupa Cervantes (execptie facand Juan Ramón Jiménez care, poet fiind, a fost si el laureat cu premiul Nobel in 1956). „Familia lui Pascual Duarte” este primul sau roman, scris in 1942. A primit Nobel-ul in 1989 si a decedat in 2002 la varsta de 86 de ani.
    Este o carte excelenta pe care o recomand tuturor cu multa caldura!

  430. Da, nimic nimic in legatura cu numarul urmator. Intreb si eu….stie careva? ….eu banuiesc ca nu, din moment ce nu dezvaluiti …p’aci.

  431. Asa s-a intamplat de cate ori nu s-a anuntat nimic despre numarul care urmeaza. Sa vedem cat va dura intreruperea. Pacat, incepusera sa scoata carti foarte bune.

  432. Foarte probabil ca s-a renuntat la aceasta colectie, asa cum s-a renuntat si la toate colectiile de la Adevarul. Cartea se vinde din ce in ce mai putin, si nici macar marile titluri nu se mai vind. cartea devine in conditiile actuale un lux… Regret, dar colectia aceasta nu-l avea pe acel „vino-ncoace” al colectiei BPT sau colectiilor 100 si 101 de la Adevarul. Vom mai vedea, ce va mai fi, acum cred ca singura colectie notabila ramine „Biografii Bestseller”, cea cu liderii secolului XX. Altceva, nimic…

  433. Poate ca este doar o intrerupere cauzata de restante la plata editurilor. Au mai fost astfel de pauze in editarea cartilor acestei colectii din exact aceleasi motive…

  434. Eu cred ca principalul motiv pentru care nu se mai vind cartile din aceasta colectie este pretul. Alte colectii la 10 lei/cartea inca se vand destul de bine, cu toate ca oamenii nu prea mai au bani. Dar totusi, in conditiile Romaniei de astazi, sa dai aproape 15 lei pe o carte, multora li se pare un lux. Asa ca mai bine nu o cumpara acum si o sa o ia mai tarziu cand o sa fie mai ieftina. Si din cauza asta se ‘opresc” multe colectii…

  435. Din nou pauza, se pare.
    Initial nu eram convinsa sa iau cartea de azi, credeam ca e foarte subtirica, o nuvela, acolo, dar vazand la chiosc ca totusi are dimensiuni rezonabile, am luat-o, contine 4 nuvele – Andrea Delfin, Calatorie in cautarea fericirii, Jorinde si Magarita. Are 284 de pagini, din care vreo 250 sunt efectiv aceste nuvele. Ma bucur ca am luat-o totusi si nu am renuntat asa cum ma batea gandul.

  436. Fara a incerca a ma repeta, eu chiar sper si nu cred ca sunt singurul care spera intr-o ipotetica continuare.

  437. Intr-adevar vise…dar hai sa nu lasam visele sa moara, pentru ca daca visele mor, viata nu este decat o pasare cu aripi rupte …

  438. :)) Ei, nu-i nimic. Se mai intampla. 🙂 Eu insa nu stiam ca a aparut chiar azi, credeam ca urmeaza, dar data nu o indicasem din moment ce nu o cunosteam. Multumesc. Acum am un motiv sa ies din casa in pofida vremii.

  439. Uite ca speranta, renaste…
    Azi (3.04) apare nr. 34, Grazia Deledda – „Trestii in vant”

  440. @Andreea Toma

    La mine s-a intamplat invers, in sensul ca uitandu-ma dupa o alta carte, „m-am lovit”la chiosc de volumul de la JN. Nu stiam de aparitie.
    Nu cunosc „Trestii în vânt”, dar am citit de G.Deledda, Iedera (in romana) dar am inceput si „Fuga în Egipt” (in ger.)dar din pacate n-am terminat cartea… Dupa unila mea parere, recomand citirea cartii.
    Cei care au mai multe detalii despre opera acestei scriitoare, i-as ruga sa posteze aici. (dar va rog, nu „copy/paste” de pe net!). Sunt convins ca sunt multi cei care au ce spune.

  441. La colectia aceasta functioneaza din plin adagiul comunist: „Pauzele lungi si dese / Cheia marilor succese”. Este un titlu fara indoiala interesant si il recomand, scriitoarea italianca facind parte din pleiada autorilor care au ceva de spus, iar premiul este binemeritat. Aceasta spre deosebire de premiile Nobel pentru literatura acordate mai ales in ultimii 15-20 de ani… Sper ca voi putea citi cartea cit de curind, desi lista de asteptare este foarte lunga…

  442. Singurul roman de Grazia Deledda pe care l-am citit pana acum a fost „Iedera” (o editie aparuta prin 2004).
    Sincer, pe mine m-a dezamagit! Desi romanul se inscrie in randul dramelor romantice care exploreaza subiectul iubirilor interzise din cauza diferentelor de statut social sau aspecte de moralitate si de adulter, nu cred ca este un roman reprezentativ pentru acest gen literar. Am citit alte cateva zeci de carti mult mai bune, cu aceeasi tematica, scrise de alti autori, chiar daca nu erau laureati Nobel. Nu in ultimul rand m-a dezamagit si stilul narativ al scriitoarei, parca lipsit de forta si viata.
    Repet, nu sunt critic literar si nici nu doresc sa influentez parerea celorlalti, dar mie nu mi-a placut! Poate si pentru faptul ca, fara voia mea, compar in minte acest roman cu multe altele de acelasi gen!

    Poate ca „Trestii in vant” este mult mai bun; va promit ca o sa cumpar cartea si dupa ce o s-o citesc va voi impartasii impresiile!

  443. … cum zicea cineva pe aici „pauzele lungi si dese…”
    Parca ma si asteptam sa nu gasesc nimic…

  444. In fine, nu pot decat sa multumesc JN pentru ca ma lasa sa termin de citit Trestii in vant …

  445. Foarte buna cartea Trestii in vant,mi-a placut mult mai ales ca fara nici o publicitate la ea am fost placut surprins saptamana trecuta cand am vazut-o la chiosc.Mi-ar fi placut si saptamana asta sa am o surpriza placuta dar din pacate….Poate o fi de vina colectia „dictionar medical ilustrat” sa incurce socotelile colectiei Nobel?Nu stiu dar eu astept cuminte urmatorul volum…

  446. Stiti cumva daca astazi a aparut vreo carte in colectia Nobel ? Asa m-am saturat sa intreb in fiecare miercuri la chiosc… ! Macar sa scrie si Jurnalul national pe site ca „azi nu apare”, sau „urmatorul numar va aparea abia de Pasti si de Craciun” ! N-au pic de coerenta… Oricum, cei ca noi, pasionati de citit, o vor cumpara, iar pe cei care abia daca au citit vreo carte pe la scoala n-o sa-i intereseze cu tot teasingul facut de editura :))))))) Eu as propune sa le scoata toate odata, sa faca un discount de volum (ca parca vad ca le putem cumpara anul viitor cu 5 lei bucata, ca pe cartile de la Adevarul :D) si gata frate, le-am luat si nu ne mai stresam !

  447. in Giurgiu nu a venit JN cu „Trestii in vant”. Am intrebat la toate chioscurile de ziare dar nimic… Cei care au gasit-o…din ce oras sunteti?

  448. Bună ziua!
    Aș dori să-mi răspundeți la două întrebări:
    Ce volum urmează să fie tipărit? și Când va apărea și un volum de versuri?
    Toate cele bune.

  449. Deci, se pare ca Jurnalul National, impreuna cu editura Litera au hotarit ca este mai profitabil sa editeze in aceasta colectie doar cite o carte pe luna… In aprilie a aparut – cum-necum- sa vedem ce va fi in mai…

  450. O sa apara din nou coectia Nobel. Totusi nu cred nici ca saptamana viitoare nu apare. Cica mai dureaza putin

  451. multumesc pentru informatie. momentan au scos un nou pachet de carti, preluate de la saptamana financiara. foarte interesante. dar as vrea sa se reia si colectia nobel….

  452. sunt 3 carti la 9,99 lei care apar in fiecare vineri… saptamana trecuta au aparut: „Tradare – sase decenii de spionaj sovietic in SUA si in Marea Britanie”, „1989 – Prabusirea Imperiului Sovietic” si ” Tarinele si puterea de la Ecaterina I la Raisa Gorbaciova”. au mai aparut: Iezuitii, Inaintea piramidelor si Simbolul pierdut – secretele romanului.